Numiri dubioase la Consiliului Superior al Procurorilor
Cred că puțini știau până mai ieri că Academia de Științe a Moldovei, acea instituție care ar trebui să se ocupe cu cercetarea, desemnează membri ai Consiliului Superior al Procurorilor. Iată însă că acum am aflat. Iar atunci când am văzut numele celui desemnat, probabil mulți dintre noi au și înțeles de ce avem așa rezultate în știință și cercetare în țara noastră.
Gheorghe Avornic este cel care oamenii de știință ai patriei au decis că merită să facă parte din Consiliul Superior al Procurorilor. Un membru al CSP se ocupă, în special, cu monitorizarea activității procurorilor. Cu sancționarea sau promovarea acestora. Deci, trebuie să fie o personalitate cu o imagine ireproșabilă în societate. Avornic este însă exact opusul - una dintre cele mai controversate figuri ale justiției moldovenești.
Personajul delegat de Academia de Științe la funcția de membru al CSP a fost, spre exemplu, decan al Facultății de Drept a USM în perioada 2001-2012. Orice jurist din această țară vă va spune că acea perioadă a fost și cea mai neagră din istoria aceste facultăți, pentru că atunci mita devenise mult mai importantă decât cunoștințele.
De altfel, o mare parte din procurorii și chiar judecătorii actuali s-au școlit tocmai în acea perioadă. Avornic chiar se lăuda, într-un interviu din 2015, că are nu mai puțin de 28 de fini de cununie, dintre care 25 sunt foști studenți de-ai săi.
Numărul cumătrilor la sigur nu-l mai știe nici el. Dar, pentru Avornic, iar aici îl citez, „cumătrismul nu e un viciu, ci o tradiție”, iar „în dacă cineva își ia un cumătru să lucreze cu el, în lume asta se numește recomandare, dar în Moldova cumătrism”. Interesante valori are cetățenul care ar urma să monitorizeze activitatea Procuraturii, nu?!
Dar lucrurile nu se opresc aici, pentru că Avornic a mai monitorizat între 2014 și 2018 și activitatea judecătorilor, din postura de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Iar la CSM a fost votat în Parlament chiar în timp ce, printre altele, era și avocatul lui Vladimir Plahotniuc. Atunci a fost o ședință cu scandal, iar Avornic a fost dur criticat de deputații aflați în opoziție cu cei care capturau țara.
Așadar, din postura de avocat al lui Plahotniuc, Avornic este propulsat la CSM, pentru a monitoriza judecătorii. Și ce monitorizare a făcut!!! Pentru că tocmai în acea perioadă justiția a fost capturată în totalitate de către oligarh. Spre exemplu, printre cei care l-au promovat pentru un nou mandat în fruntea Curții Supreme pe Mihai Poalelungi, a fost Avornic. Tot Avornic a fost cel care a votat pentru eliminarea din sistemul judecătoresc a Domnicăi Manole.
Viitorul membru al CSP, cu 28 de fini în sistemul de justiție, a figurat și într-un dosar penal, potrivit presei, fiind acuzat de escrocherie. Până la urmă dosarul nu a mai avut vreo finalitate, mai ales că el ar fi urmat să se judece în perioada în care Avornic era la CSM.
Avornic este și un tip bogat, cu afaceri și case atât în Republica Moldova cât și în România. Într-o declarație din 2014 în care își justifica averea, el spunea, îl cităm și aici: „sunt om serios și mă stimez pe mine. Eu am avut venituri mai mari decât toți în țara asta”. După așa declarații, rămâne să ne mai întrebăm dacă veniturile sale erau mai mari chiar și decât cele ale lui Plahotniuc.
Revenind însă la Academia de Științe, este grav și trist că o instituție care ar trebui să reprezinte floare intelectualității din țară ajunge să promoveze asemenea personaje în CSP.
Semnalul pe care-l dă această instituție este unul profund greșit, mai ales într-un moment de răscruce în istoria acestui stat, în care ar trebui să ne rupem de trecutul negru al justiției capturate și să începem să construim un stat de drept în adevăratul sens al cuvântului.
Alex Cozer
comentarii: