Cât de reală este amenințarea Federației Ruse la adresa Republicii Moldova? Explicațiile specialiștilor

Istoricul Armand Goșu a explicat că motive de îngrijorare există pentru toate țările din apropierea frontierei cu Federația Rusă, menționând că, în cazul Republicii Moldova, luptele din Sudul Ucrainei ar putea ridica un semnal de alarmă în ceea ce privește prezența militarilor ruși în apropierea granițelor.

„Sunt motive să fie mai atenți decât de obicei, pentru că lucrurile pot evolua dramatic. Asta nu înseamnă că trebuie să părăsească țara sau că sunt implicați în vreun fel, ei sunt neutri în acest război, nu au aderat la sancțiunile Uniunii Europene și SUA împotriva Federației Ruse și încearcă să nu supere Rusia”, a declarat Armand Goșu, pentru Main News.

Generalul Ștefan Dănilă a precizat că situația Moldovei se aseamănă cu cea a Ucrainei, în sensul în care nu există garanțiile de securitate pe care le au țările membre NATO, inclusiv România.

„Din câte știu eu, nici Republica Moldova nu are un tratat bilateral care să permită asistență mutuală în situația în care ar fi atacată. Adică un tratat bilateral cu SUA – care să însemne garanțiile din partea SUA privind integritatea teritorială și independența Moldovei – nu există în momentul de față. Declarații politice există, dar nu există un tratat care să garanteze intrarea în război pentru Moldova a altui stat, nici a României”, a declarat Ștefan Dănilă, pentru Main News.

Transnistria și Donbas

Imediat după ce Federația Rusă a recunoscut așa-zisa independență a celor două regiuni ocupate de separatiștii din Ucraina, Donetsk și Lugansk, Vladimir Putin s-a folosit de conflictul regiune pentru a justifica invadarea țării.

Vineri, așa-zisul minister de externe de la Tiraspol transmitea un comunicat de presă prin care regimul separatist din Transnistria cerea recunoașterea „independenței”, la o zi după ce președintele Republicii Moldova a semnat cererea de aderare a țării la Uniunea Europeană.

Numai că diferența dintre cele două țări constă în abordarea autorităților în ceea ce privește problema regiunilor controlate de separatiști, a explicat fostul șef al Armatei Române.

„Am putea să asistăm la un scenariu asemănător dacă Republica Moldova își va pierde calmul. Conducerea din Republica Moldova procedează cu multă înțelepciune. Are și sprijin internațional, dar își păstrează calmul și nu intervine în forță în Transnistria, în condițiile în care își declară independența”, susține generalul.

De altfel, istoricul Armand Goșu a menționat că structura politică din Transnistria diferă de cea din Donbas, ceea ce, în mod paradoxal, ar putea reprezenta „salvarea Moldovei”.

„Transnistria este controlată de un grup oligarhic, Sheriff, care are afaceri în România, Germania, Ucraina. Exportul din Transnistria este peste 60% în Uniunea Europeană. Dintre țările din UE cu care Transnistria are cel mai mare export este România. Ei vor să își rezerve capacitatea de a face afaceri cu toată lumea. Dacă ar depinde de Sheriff, ei ar bloca orice tentativă rusească de a se folosi de Transnistria. Corupția de acolo și relațiile pe care le au sunt atât de mari, încât ei nu sunt ideologizați, nu merg cu Rusia până la capăt. Corupția devine un bun pozitiv în momentul acesta”, a menționat profesorul universitar.

Moldova în Uniunea Europeană

Parcursul Republicii Moldova în Uniunea Europeană este strâns legat de viitorul Ucrainei, este de părere Armand Goșu. Acesta susține că, în cazul în care Federația Rusă ar pierde războiul, toată Europa Centrală și de Est se va reașeza din punct de vedere geopolitic.

„România nu are capacitatea diplomatică, puterea de lobby, de convingere a cancelariilor occidentale să primească singură Moldova. Dacă Occidentul decide să lege, să ancoreze Ucraina de UE sau de NATO, atunci sigur va intra și Moldova. Dacă nu, doar pentru Moldova, ori pentru Georgia, nu se va întâmpla acest lucru. Totul depinde de Ucraina, de rezistența lor, această săptămână este decisivă. Dacă vrem ca Moldova să aibă șanse să intre în UE, ar trebui să ne rugăm ca ucrainenii să reziste acestui tăvălug rusesc”, a adăugat istoricul.

În același timp, singurele planuri pe care România poate ajuta Republica Moldova sunt cele ce țin de sprijinul politic pentru intrarea în Uniunea Europeană și schimbul de experiență în ceea ce privește criteriile necesare aderării la UE, a adăugat Ștefan Dănilă.

„Nu putem să facem mai mult, chiar dacă suntem de aceeași limbă, considerăm că suntem frați cu cei din Republica Moldova, dar nu putem face mai mult decât să oferim sprijin. Putem să îi sprijinim pe cei din Republica Moldova cu experiența noastră și să le oferim consultații, sprijin, în vederea unei aderări mai rapide, dar mai devreme de 2 ani de zile, spun eu, nu va fi posibil, pentru că sunt foarte multe criterii pe care trebuie să le îndeplinească un stat care intră în UE”, a menționat fostul șef al Armatei.