image
Sursa foto: jurnal.md

AUDITUL CCRM // De 17 ani, regiunea transnistreană nu este acționar la Moldovagaz, dar participă la administrarea companiei

„Moldovagaz” nu poate acționa în interesele R. Moldova, deoarece „Gazprom” și regiunea transnistreană dețin pe hârtie cea mai mare parte din capitalul social și majoritatea voturilor în organele de conducere și control ale întreprinderii. Prin urmare, toate hotărârile care prejudiciază întreprinderea și îi majorează datoriile față de concernul rus se adoptă cu acordul Moscovei. Acest lucru se întâmplă chiar dacă, în 2005, Tiraspolul a renunțat la calitatea de acționar la „Moldovagaz” și și-a retras patrimoniul depus în compania moldo-rusă. La această concluzie a ajuns Curtea de Conturi în cadrul auditului efectuat la „Moldovagaz” și la alte întreprinderi care furnizează gaze naturale.

Astăzi, „Gazprom” deține oficial 50% (666,5 milioane de lei), iar regiunea transnistreană - 13,44% (179,1 milioane de lei) în capitalul social al „Moldovagaz”. Cele 35,33% (470,9 milioane de lei) ale R. Moldova, reprezentată de APP, și 1,23% (16,4 milioane de lei), care aparțin unor persoane fizice și juridice, lasă oricum malul drept al Nistrului, necontrolat de Rusia, în minoritate. Și în Consiliul de Observatori, Consiliul de Administrație și Comisia de cenzori ale întreprinderii, numărul decisiv de voturi aparține rușilor și regimului separatist de laTiraspol. Cu alte cuvinte, datoria părții moldovenești față de „Gazprom”, care potrivit Moscovei ar fi de 709 milioane de dolari, a fost creată cu ajutorul Federației Ruse.

Raportul de audit al Curții de Conturi (CCRM) demonstrează că la această situație s-a ajuns cu încuviințarea „Moldovagaz”. Mai întâi de toate pentru că patrimoniul investit de acționari în capitalul social al acestei societăți, dar și al întreprinderii predecesoare acesteia, „Gazsnabtranzit”, nu a fost evaluat conform normelor în vigoare.

Originile datoriei Republicii Moldova față de „Gazprom”

Societatea moldo-rusă „Gazsnabtranzit” (numită apoi „Apogaztranzit”) a fost fondată în 1995. Atunci partea rusă a primit cu titlu de cotă-parte în capitalul social o parte din complexul Concernului de Stat „Moldova-gaz”, în contul achitării datoriei R. Moldova față de „Gazprom”. În rest, capitalul statutar al noii companii constituia 439,9 milioane de lei, fiind compus din contul patrimoniului de stat al întreprinderii „Moldovatransgaz” şi al direcției regionale „Tiraspoltransgaz”. Contrar Legii privind investițiile străine, notează Curtea de Conturi, aceste depuneri în capitalul social nu au fost evaluate la prețuri mondiale.

Potrivit auditului, mai mult de jumătate din lista patrimoniului înscris pe numele „Tiraspoltransgaz”, în sumă de 96,7 milioane de lei, reprezenta la acea oră gazoducte din regiunea găgăuză a Moldovei, adică se aflau pe malul drept al Nistrului, ceea ce a influențat asupra veridicității calculării cotelor-părți ale fondatorilor. Pentru că regiunea transnistreană deținea, conform actelor, 11% în capitalul social al „Gazsnabtranzit”, dar în realitate cota-parte a malului stâng era de numai 3.97%. Astfel era micșorată și cota-parte a malului drept, de la 46,3% la 39%.

Mai mult, din lungimea totală a gazoductelor magistrale care traversează teritoriul R. Moldova pe ambele părți ale Nistrului, care constituia 542,9 km, în patrimoniul depus în capitalul „ Gazsnabtranzit” au fost incluși doar 416,2 km. Însă faptul că statutul companiei moldo-ruse îi permitea să exercite drepturi de proprietate asupra „Moldovatransgaz” și „Tiraspoltransgaz”, aceasta gestiona un patrimoniu care nici nu-i aparținea.

„O parte din patrimoniul R. Moldova, amplasat în dreapta Nistrului, a fost considerat ca depus de partea transnistreană, iar altă parte nici nu a participat la formarea capitalului social, ceea ce a provocat riscul stabilirii incorecte a cotelor de participare în capitalul social și nediminuării datoriilor față de „Gazprom”, care s-a și materializat”, notează CCRM.

Capitalul social al „Tiraspoltransgaz” a fost majorat fraudulos

SA „Moldovagaz” a fost fondată în 1999, în urma unei hotărâri de parlament cu privire la înființarea unei noi societăți pe acțiuni prin comasarea Concernului de Stat „Moldova-gaz” cu SA „Aprogaztranzit”, în scopul reducerii datoriilor față de „Gazprom”. Ulterior, printr-o hotărâre de guvern, a fost acceptată valoarea preliminară, stabilită în 1997, a proprietăților complexului de gaze al R. Moldova depuse în capitalul social al noii companii. Era vorba de 290,6 mii de dolari, inclusiv în stânga Nistrului – 78,1 mii de dolari. Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietății de Stat (DPAPS) urma să reevalueze mai târziu aceste bunuri, dar nu a mai făcut-o. În 2003, Guvernul a planificat iarăși reevaluarea, dar și această hotărâre a fost trecută cu vederea.

Conform contractului de constituire a „Moldovagaz”, 50% din capitalul societății aparțin „Gazprom”, 36% - DPAPS şi 14% – regiunii transnistrene. Făcându-se abatere de la hotărârea de guvern, care stabilise valoarea patrimoniului R. Moldova în noua companie, în contract cota-parte a malului drept al Nistrului a fost micșorată, iar cea a malului stâng - majorată. În afară de aceasta, contractul prevedea majorarea valorii bunurilor statului, depuse anterior în capitalul social al „Gazsnabtranzit”, de la 104 milioane de dolari până la 170,63 de milioane de dolari, însă indexarea a fost aplicată neuniform. Patrimoniul „Tiraspoltransgaz” a fost majorat cu 7,62 de milioane de dolari, iar cel al „Moldovatransgaz” a fost diminuat cu aceeași sumă.

„Ținând cont că, la fondarea „Gazsnabtranzit”, în listele de evaluare a patrimoniului „Tiraspoltransgaz” a fost inclus și patrimoniul aflat pe malul drept, valoarea patrimoniului „Gazsnabtranzit” depus de R. Moldova în capitalul statutar al „Moldovagaz” urma să constituie 78544,3 de mii de dolari și nu 58928,74 de mii de dolari”, se arată în raport.

Prioritățile regimului separatist în noua companie se vedeau cu ochiul liber și în alte cazuri, dau de înțeles experții CCRM. De exemplu, pe 30 iunie 1999, „Tiraspoltransgaz” a restituit „Moldovatransgaz” gazoductele din raioanele găgăuze, pe care le investise inițial în capitalul social al „Gazsnabtranzit”. Și chiar a doua zi, pe 1 iulie 1999, „Moldovagaz” a transmis un patrimoniu mult mai mare, inclusiv pe cel primit cu o zi înainte din stânga Nistrului, pentru fondarea a șase întreprinderi fiice în regiunea transnistreană. În acest patrimoniu, au fost incluse și alte bunuri de pe malul drept, cum ar fi gazoductul spre orașul Reni, în valoare de 2,5 milioane de lei.

Și la depunerea patrimoniului suplimentar în capitalul social al „Moldovagaz”, cu care trebuia stinsă datoria pentru gazele livrate de „Gazprom”, au fost comise abateri similare.

„Moldovagaz” incorect a apreciat corectitudinea depunerii patrimoniului respectiv. Conform actului de revizie a comisiei de cenzori din 21.02.2005 s-a indicat că valoarea patrimoniului depus suplimentar de R. Moldova și regiunea transnistreană a constituit 25106,134 de mii de lei și, respectiv, 72907,153 de mii de lei. Cu aceste sume nejustificat pentru decembrie 2004 a fost majorat capitalul suplimentar a „Moldovagaz”. Cotele de participare în capitalul statutar al „Moldovagaz” au fost distribuite neconform, urmând să constituie estimativ: „Gazprom” -50%, R. Moldova – 43,3% și regiunea transnistreană - 5,3%.”

După ce au furat o parte din patrimoniul „Moldovagaz”, separatiștii, alături de ruși, conduc compania

În 2005, jocul secesioniștilor la „Moldovagaz” ar fi trebuit să ia sfârșit, după ce Tiraspolul și-a retras abuziv tot patrimoniul depus la fondarea companiei, inclusiv cel transmis „Gazprom”-ului în contul datoriilor la gaze, și a renunțat la calitatea de asociat. De atunci, „Moldovagaz” a pierdut controlul asupra proprietăților sale din stânga Nistrului, care au fost transmise în gestiunea nou-înființatei firme „Tiraspoltransgaz-Pridnestrovie” SRL.

Cu toate acestea, constată auditorii, cotele de participare ale acționarilor „Moldovagaz” nu au fost revizuite. Ba chiar „Gazprom” reprezintă în continuare partea transnistreană în organele de conducere „Moldovagaz” și ia decizii în numele acesteia, în baza unui contract de gestiune fiduciară a patrimoniului. În acest mod, regimul transnistrean, prin intermediul concernului rus, este implicat și astăzi în procesul gestionării patrimoniului din dreapta Nistrului. În același timp, „Moldovagaz”, care se face că plouă… Deși la prima vedere nu recunoaște aceste acțiuni ilegale, compania nu s-a adresat în instanță pentru a-și recupera prejudiciului cauzat, nu a cerut nici suspendarea dreptului de vot al Tiraspolului în cadrul adunării generale, nici nu a inițiat procedura de excludere a regiunii transnistrene din rândul acționarilor.

„Deși Consiliul de Administrație al „Moldovagaz” numește și revocă conducătorii întreprinderilor din regiunea transnistreană, compania nu controlează patrimoniul și activitatea acestor întreprinderi, informațiile financiare ale acestora nefiind consolidate în situațiile financiare ale companiei”, precizează auditorii.

Datoria „Moldovagaz” față de „Gazprom” este de 590 de milioane 835 de mii de dolari, în baza actelor existente

Un alt capitol la care a atras atenția CCRM este datoria „Moldovagaz” față de „Gazprom”, despre care în raport se menționează că este supusă unui risc semnificativ de neveridicitate. Motivele principale care au condus la această constatare sunt nedelimitarea clară a datoriilor dintre cele două maluri ale Nistrului în actele semnate de către părți, dar și pierderile financiare înregistrate din diferențele de curs valutar în anii 2011-2021, în sumă de circa 3,1 miliarde de lei, aferente datoriilor pentru gazele procurate.

Astfel, se specifică în raportul de audit, conform informațiilor furnizate de „Moldovagaz”, la 31 decembrie 2021, datoriile pentru gazele naturale livrate de „Gazprom” și pentru rezervarea capacităților suplimentare de transport al gazelor constituiau 745 de milioane 557 de mii de dolari pentru partea dreaptă a Nistrului și 7 miliarde 797 de milioane 175 de mii de dolari – pentru partea stângă. Însă examinările auditorilor au relevat că, potrivit evidenței contabile a „Moldovagaz”, la acea dată datoriile pentru gazele livrate malului drept constituiau 590 de milioane 835 de mii de dolari. Auditorii subliniază că, „deși au fost semnate acte de verificare cu „Factoring Finance” privind recunoașterea datoriilor aferente penalităților calculate în 1993-2002, în sumă de 155 de milioane 797 de mii de dolari, acestea nu au fost înregistrate în evidența contabilă a „Moldovagaz”.

Cât privește restanțele malului stâng al Nistrului față de „Gazprom”, acestea sunt raportate pe conturile extrabilanțiere ale evidenței contabile a „Moldovagaz”. Anume acest mecanism de evidență a datoriilor ar fi fost una dintre cauzele pentru care auditurile externe au refuzat emiterea unei opinii asupra situațiilor financiare ale „Moldovagaz”, constată Curtea de Conturi.

În același sens, studiind actele de verificare a datoriilor către „Gazprom”, care s-au păstrat la „Moldovagaz”, auditul a ajuns la următoarele concluzii:

- responsabili de semnarea acestor acte au fost diferiți agenți economici: concernul „Moldova-gaz”, „Gazsnabtranzit” și SA „Moldovagaz”, care urmau să semneze acte de verificare și cu „Tiraspoltransgaz”;

- în 1994–1995, actele de verificare erau semnate în fiece an și conțineau informații cu privire la livrările și achitările efectuate. Pentru livrările care nu au fost achitate, în 1995–1998, actele de verificare conțineau doar plățile efectuate, nu și valoarea livrărilor de gaze;

- pentru 1994-1997 și 2005-2016, în mare parte au lipsit actele de verificare semnate cu „Tiraspoltransgaz” cu privire la datoriile malului stâng. Concomitent, în perioadele menționate, în actele de verificare semnate de partea moldovenească cu „Gazprom”, au lipsit date cu privire la datorii, livrări și achitări separate pentru fiecare mal al Nistrului;

- pentru unele perioade în general lipsesc actele de verificare semnate de întreprinderile de pe malul drept cu „Gazprom”. De exemplu, pentru livrările din 1995, aceste acte sunt întocmite în 1996, iar începând cu anul 1996, actele sunt completate în 2004-2013;

- pentru 1994-2002, în actele de verificare semnate de întreprinderile de pe malul drept cu „Gazprom” nu sunt indicate procurările și achitările aferente localităților celor două maluri ale Nistrului;

- pentru livrările din 1994, datoriile sunt indicate în actele de verificare din anii 1996-1998, dar nu coincid cu datoriile inițiale, indicate în actele de verificare din anul următor.

Când și în ce mod s-a format datoria actuală față de ruși?

Echipa de audit informează că datoria de 590 de milioane 835 de mii de dolari a „Moldovagaz” față de „Gazprom” s-a creat ca rezultat al investițiilor și cheltuielilor nejustificate pe deplin ale companiei de la Chișinău, precum și din devierile tarifare. Conform evidenței contabile a întreprinderii, în prima jumătate a lui 1999, până la fondarea „Moldovagaz”, s-au format datorii de numai de 14,6 milioane de dolari. În rest, circa 144,8 milioane de dolari sunt datoriile pentru perioada 1 iulie 1999 – 2007, 394,1 milioane de dolari – pentru 2011-2015, iar 37,3 milioane reprezentau restanțele aferente livrărilor pentru decembrie 2021. Cea mai mare sumă – aproape 400 de milioane de dolari – s-a adunat până în 2016, deoarece până atunci întreprinderile furnizoare de gaze de pe malul drept nu achitau în totalitate livrările, ceea ce a condus la o creștere galopantă a datoriilor. Numai în anii 1997, 2000, 2001, 2016, 2017 și 2020, pe lângă consumul curent, au fost achitate și datoriile din anii precedenți.

Analiza documentelor prezentate auditului de către „Moldovagaz” pentru anii 2011-2021 a permis identificarea următorilor factori principali, care au influențat neachitarea consumului de gaze în sumă de 292,3 milioane de dolari:

- neachitările consumatorilor pentru gazele consumate, care au însumat circa 1 miliard 519 milioane 878 de mii de lei, din care 103 milioane 120 de mii de lei reprezintă creanțe compromise decontate;

- devierile tarifare aferente gazului consumat (diferența între prețul inclus în tarif și prețul real achitat) – circa 1 miliard 876 de milioane 796 de mii de lei; devierile tarifare aferente diminuării tarifelor cu devierea pozitivă a valorii gazelor – 774,9 milioane de lei;

- valoarea pierderilor supranormative a gazelor, inclusiv cu suspiciuni de consum fraudulos neacceptate de ANRE în scopuri tarifare – circa 1 miliard 22 de milioane 761 de mii de lei;

- investiții nefundamentate și neacceptate de ANRE în scopuri tarifare – 815,8 milioane de lei; cheltuieli ce nu țin de activitatea de întreprinzător, ajustate în scop fiscal de întreprinderile din sistemul „Moldovagaz” - 1,2 miliarde de lei;

- cheltuieli aferente diferenței între cursul de schimb al valutei și cursul oficial al BNM, neacceptate în scopuri tarifare în anii 2011-2014 - 102,7 milioane de lei; dobânzi și comisioane aferente creditelor neacceptate în tarif – 64,1 milioane de lei;

- cheltuieli pentru remunerarea muncii neeacceptate spre recuperare prin tarif în 2017-2021 – 246,2 mln. lei, etc.

Auditul Curții de Conturi privind conformitatea cheltuielilor și a investițiilor capitale la „Moldovagaz” și alte întreprinderi de gaze naturale înrudite a fost început în decembrie 2021, la inițiativa Parlamentului, în contextul declarării stării de urgență în R. Moldova ca rezultat al insuficienței gazelor naturale. Raportul a fost aprobat ieri de către CCRM și urmează a fi transmis legislativului.

Citeşte mai mult despre

Noutăţile partenerilor

comentarii: