CONCLUZII INCENDIARE ÎN AUDITUL CCRM LA MOLDOVAGAZ: Actele cu privire la construcția noului sediu al companiei nu mai există

Când sunt întrebați despre actele privind edificarea noii clădiri de pe str. Pușkin, 64, atât foștii, cât și actualii responsabili de la „Moldovagaz” afirmă că acestea le-au fost ridicate în 2015 și 2016 de către poliție și CNA și ne le-au mai fost restituite. Afirmațiile în cauză trezesc suspiciuni, căci instituțiile de drept, dacă au nevoie de unele documente în asemenea cazuri, solicită prezentarea copiilor autentificate, dar nu ridică originalele.

Lucrurile păreau să se schimbe în această vară, când Jurnal.md lucra la investigația „Jaful de pe Bâc sau Casa boierilor țării” despre construcția acestei clădiri. Atunci Vadim Ceban, președintele Consiliului de Administrație (CA) al „Moldovagaz” ne-a spus că documentele dispărute se aflau, de fapt, într-un birou din vechea clădire a întreprinderii de pe str. Albișoara, 38, unde astăzi își are sediul „Chișinău-Gaz”. Am mai aflat că acea încăpere a fost sigilată acum șase ani de către ex-procurorul Vitalie Busuioc de la PCCOCS, care gestiona mai multe dosare penale în privința unor șefi ai companiei moldo-ruse. Ceban a adăugat că în acest an sigiliul a fost scos de către procurori, iar documentele au ajuns și la Curtea de Conturi (CCRM).

Saci cu acte din biroul sigilat erau rupți, după intervenția unor necunoscuți

Jurnal.md a intrat în posesia raportului de audit al CCRM, care astăzi este examinat în cadrul ședinței publice a instituției și din care se înțelege că directorul „Moldovagaz” ascundea cel puțin un lucru. Și anume că sigiliul de la ușa respectivă era rupt demult. Persoane care au fost la fața locului alături de procurori, dar care au solicitat să le păstrăm anonimatul, susțin că ar fi aflat de la unii angajați ai „Chișinău-Gaz” că, în anii trecuți, apăreau niște necunoscuți care deșurubau ușa și intrau în acel birou. Nimeni nu înțelegea cine sunt respectivii, însă paza le permitea accesul în clădire. Nu am putut afla în ce an s-a întâmplat aceasta, dar menționăm că, în 2018, „Chișinău-Gaz” a contractat servicii de pază de la „Bercut-Grup”, iar peste câteva luni a angajat o altă companie, „Argus-S”, care era controlată de Dorin Damir, finul lui Plahotniuc. E interesant și faptul că „Bercut-Grup” a păzit în continuare alte bunuri ale întreprinderii, dar nu și sediu central.

Intrând în biroul cu documente, adaugă sursele noastre, au observat că o parte din saci erau sparți. Nu știm dacă erau sustrase și alte acte, însă cele cu privire la procesele de achiziție și recepție a lucrărilor de construcție a clădirii de pe str. Pușkin, 64, lipseau în totalitate.

Nici Curtea de Conturi nu a putut scoate la iveală secretul acestei construcții

Mărturiile acestor surse sunt confirmate inclusiv de faptul că, în septembrie, PCCOCS a intentat un proces penal pe faptul deteriorării sigiliului din oficiul „Chișinău-Gaz” și lipsei documentelor. Dar și de constatările CCRM, care subliniază în raportul de audit că „Moldovagaz” i-a prezentat doar o parte neesențială din întregul set de acte cu privire la construcția clădirii administrative, care se referă doar la anii 2016-2018. Auditorii notează că au cerut explicații, dar și lor li s-a spus că documentele au fost ridicate în timpul perchezițiilor din anii 2015-2016 și nu au mai fost întoarse. Mai mult, cei de la „Moldovagaz” i-a informat că nu au participat la sigilarea biroului de la „Chișinău-Gaz” și că atunci nu au fost numite persoane responsabile din cadrul companiei pentru asigurarea integrității documentelor.

În aprilie, Curtea de Conturi a solicitat și Agenției pentru Supraveghere Tehnică să efectueze un control al costului lucrărilor la clădirea de pe str. Pușkin, 64, care la fel a eșuat din cauza neprezentării de către „Moldovagaz” a documentelor, sub același pretext.

„Auditul a fost limitat de a verifica și a se expune asupra conformității investițiilor capitale efectuate de „Moldovagaz” la obiectivul construit, în valoare totală de 445.630,3 lei (fără TVA), în lipsa documentelor necesare privind organizarea și desfășurarea procesului investițional”, se arată în raportul CCRM.

Costul inițial al clădirii a fost de 84 milioane de lei

Potrivit echipei de audit, suma întreagă a investițiilor în acest edificiu este de 534,756 de milioane de lei. Dacă auditorilor li s-au prezentat doar actele din 2016-2018, rezultă că au dispărut doar cele care ar putea face lumină asupra spălărilor de bani uriașe de la „Moldovagaz” în anii 2009-2017, când lucrările de construcție se desfășurau fără un antreprenor general. Din mărturiile unor persoane implicate, făcute în cadrul investigației „Jaful de pe Bâc”, pe atunci toate problemele se rezolvau prin mită.

Dar nici până, nici după această perioadă se vede că lucrurile nu au stat prea bine. Din documentele de care a făcut rost, CCRM a constatat că investițiile capitale pentru edificiul „Moldovagaz” au fost afectate de neconformități, iar costurile planificate inițial au fost majorate adițional pe parcursul efectuării lucrărilor.

Astfel, în iulie 2006, CA al companiei a aprobat costul total al construcției de până la 5 mln. euro sau circa 84 de milioane de lei la cursul de schimb de atunci. Însă după elaborarea proiectului și verificarea lucrărilor de șantier, în 2008, costul orientativ al lucrărilor a crescut până la 230 de milioane de lei, inclusiv TVA. În martie 2009, firma „Moldconstruct Market”, dirijată de Oleg Voronin, a montat carcasa clădirii în schimbul a 59 de milioane de lei. Auditorii atrag atenția că această companie a fost selectată fără asigurarea deplină a unor cerințe de transparență.

Cum au crescut sumele contractelor cu firma lui Andronachi

În continuare, auditul se referă la perioada finisării lucrărilor. În 2017, în calitate de antreprenor general a fost aleasă firma „RCF Prim”, condusă de Gheorghe Andronachi, moșul lui Vladimir Andronachi, care, pe 17 mai, a semnat cu „Moldovagaz” un contract în valoare de 45 de milioane de lei. Dar în 2018, în planul de investiții au fost incluse cheltuieli suplimentare de circa 80 de milioane de lei. Apoi, de mai multe ori, s-a renunțat la unele lucrări, dar s-au adăugat altele mai scumpe, astfel suma contractului majorându-se treptat. În acest mod, lucrările de finisare a clădirii au însumat peste 128 de milioane de lei, cu aproape 60% mai mult decât era planificat în 2017.

Mai mult, în septembrie 2017, „Moldovagaz” a organizat încă un concurs pentru selectarea antreprenorului general și a fost desemnat același câștigător. Părțile au încheiat un nou contract, în valoare de 75 de milioane de lei. Și în acest caz, suma a fost majorată la început cu 3 milioane de lei, în 2018 - cu peste 55 de milioane de lei, iar în 2019 – cu alte 8 milioane de lei, după ce „RCF Prim” a procurat și mobilă pentru dotarea clădirii.

„Documentația procedurilor de achiziție nu a prevăzut procurarea mobilierului, acesta urmând a fi achiziționat în cadrul unei proceduri distincte, cu asigurarea transparenței și concurenței, fapt care nu a fost respectat”, subliniază echipa de audit.

Valoarea contractului menționat s-a ridicat la 140 de milioane de lei, cu circa 86% mai mult decât valoarea contractului inițial, se mai indică în raportul de audit.

„Auditul denotă problematica ce vizează neexaminarea în cadrul ședinței comisiei de achiziție a necesităților suplimentare de lucrări de construcție și bunuri neplanificate inițial care au fost achiziționate prin acorduri adiționale, pe fundalul imperfecțiunii cadrului de reglementare intern în domeniul achizițiilor, cât și neprezentarea în cadrul auditului a confirmărilor documentare privind respectarea procedurii de încheiere a acordurilor adiționale, inclusiv scopul, necesitatea încheierii și efectul economic al executării, după cum prevăd reglementările interne aprobate”, specifică CCRM.

În procesul-verbal de recepție finală nu este inclusă valoarea construcției

Din câte se observă, cheltuieli suplimentare au apărut și după încheierea construcției. Dacă în procesul-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, întocmit la 20 august 2018, au fost indicate unele lucrări nefinisate, în procesul-verbal de recepție finală din 21 noiembrie 2018 se arată că lucrările au fost complet încheiate la 20 august. Prin urmare, auditul a constatat că în septembrie-noiembrie au fost executate lucrări de peste 68 de milioane de lei.

Și recepția finală s-a făcut cu mai multe încălcări, se menționează în raportul de audit. În procesul-verbal de recepție finală nu este inclusă valoarea construcției, iar alte acte sunt întocmite doar parțial, fără a fi incluse informații despre executarea lucrărilor. În aceste condiții, remarcă auditorii, comisia de recepție urma să refuze semnarea actelor de finisare a lucrărilor.

În raport se mai arată că, în 2013 și 2016, Secția audit intern și control a „Moldovagaz” a constatat în cadrul unor verificări deficiențe cu privire la construcția clădirii de pe str. Pușkin, 64, dar nimic nu s-a schimbat. Printre încălcările depistate la acea vreme se numără: neprezentarea unor documente în cadrul procedurilor de achiziții; acordarea unor avansuri de peste 33 de milioane de lei neutilizate pentru o perioada îndelungată de către unele companii care au muncit la construcția clădirii; majorarea neregulamentară a valorii unui contract de achiziții cu 2 milioane de lei ș.a.

Tranzacția de 35 de ani cu „Flacăra Albastră”

Auditul atrage atenția și asupra majorării cheltuielilor de locațiune suportate de „Moldovagaz”, după ce și-a înstrăinat clădirea administrativă întreprinderii fiică „Flacăra Albastră”. Această tranzacție, dă de înțeles Curtea, a fost una pur formală, fiind efectuată din cauza că investițiile de peste jumătate de milion în noul edificiu nu erau incluse de către ANRE în tariful pentru gaze. Totuși și în cadrul acesteia au fost stabilite unele nereguli.

Această decizie a fost luată în 2018, cât timp lucrările de construcție se aflau pe ultima sută de metri. Mai întâi, Consiliul de Observatori (CO) al companiei moldo-ruse a pus în sarcina CA să identifice soluții pentru asigurarea administrării eficiente a noii clădiri. Administrația „Moldovagaz” a hotărât să transmită construcția la balanța „Flacăra Albastră” și să închirieze de la aceasta spații, deoarece ANRE include în tarif cheltuielile pentru locațiune.

CO a aprobat această propunere. Însă, în octombrie 2018, CA, cu de la sine putere, a schimbat conținutul tranzacției, atrag atenția auditorii. Prin urmare, acest consiliu a hotărât nu să transmită edificiul la balanța „Flacăra Albastră”, dar să-l vândă acestei companii. Pentru aceasta, s-a planificat ca părțile să încheie un contract de vânzare-cumpărare, unul de locațiune și unul de ipotecă. În baza acestor documente, întreprinderea fiică cumpăra clădirea cu 544,918 de milioane de lei, adică cu peste 8 milioane mai mult decât investițiile efectuate. Plățile urmau să fie făcute timp de 35 de ani, în sumă 1,297 de milioane lei lunar sau 15.568 milioane anual. La rândul său, „Moldovagaz” lua în chirie 8.559,4 m2 din suprafața totală de 13.459,3 m2, la preț de 12 euro pe metru pătrat și primea în folosință gratuită spațiile auxiliare cu suprafața de 4.899,9 m2, precum și căile de acces aferente. Un simplu calcul ne arată că întreprinderea mamă îi achită lunar companiei „Flacăra Albastră” circa 2 milioane de lei pe lună, dar primește de la ea puțin peste un milion.

CCRM pune accentul pe pierderile neîntemeiate suportate de către cele două întreprinderi în cadrul acestei tranzacții. În afară celor peste 8 milioane de lei adăugate la preț, cheltuielile notariale pentru contractele în cauză au costat peste 1 milion de lei, iar taxa de stat – peste 3 milioane de lei, de unde reiese la o sumă totală de aproape 13 milioane de lei. Totodată, în 2018-2021, „Moldovagaz” a cheltuit pentru locațiune 62 de milioane de lei, fără TVA, și aproape 5 milioane de lei pentru serviciile comunale. Dacă nu ar fi vândut construcția, constată auditorii, aceste cheltuieli ar fi fost mai mici cu 17 milioane de lei.

În același timp, potrivit auditului, au fost majorate artificial și cheltuielile altor întreprinderi fiice ale companiei moldo-ruse, cărora „Moldovagaz” le dă în sublocațiune unele încăperi în aceeași clădire. Pentru că, în mod ciudat, acestea achită pentru spațiul închiriat 13 euro pe metru pătrat, pe când alți agenți economici - 12 euro. Numai din aceste operațiuni, compania condusă de Vadim Ceban are venituri de 7,6 milioane de lei.

Menționăm că foștii directori ai „Moldovagaz”: Alexandr Gusev, Iacov Cazacu și Vasile Botnari, au solicitat insistent de la ANRE introducerea în tariful la gaze a investițiilor în construcția respectivă. Agenția a respins aceste cereri, însă acum, după cum se indică și în raportul de audit, ANRE acceptă spre recuperare prin tarif cheltuielile de locațiune în sumă anuală de 1,8 milioane de lei (2018 și 2019), 1,9 milioane de lei (2020) și 2 milioane de lei (2021).

Datoria față de „Gazprom” a crescut din cauza managementului ineficient de la „Moldovagaz”

Din ce bani a fost ridicată clădirea de pe str. Pușkin, 64, nu se știe. Curtea de Conturi subliniază că, în acest scop, „Moldovagaz” a luat trei credite bancare în 2010, 2011 și 2013, în valoare de numai 138 de milioane de lei.

Problema edificării clădirii administrative a „Moldovagaz” reprezintă doar un capitol din raportul de audit al Curții de Conturi, care se referă la multiple investiții, achiziții și cheltuieli nejustificate și neargumentate economic ale companiei moldo-ruse, care demonstrează managementul ineficient al acesteia și care a influențat neachitarea consumului curent al gazelor naturale timp de mai mulți ani, precum și creșterea datoriilor R. Moldova față de „Gazprom”.

După ce va fi aprobat în ședința Curții de Conturi, raportul de audit va fi prezentat Parlamentului.