Nutriționist: „Nu oferiți copilului produse lactate, dacă este alergic; E un stres continuu pentru organism"

Laptele este o bună sursă de calciu, potasiu, vitamina D și proteine. Calciul ajută la constituirea oaselor și a dinților, la menținerea masei osoase, la îmbunătățirea sănătății oaselor, la reducerea riscului de osteoporoză. De aceea, cercetătorii recomandă un aport de 3 căni/zi de produse lactate (lapte, iaurt, brânzeturi).

Dacă până în prezent, oamenii de știință erau de părerea că, produsele lactate cresc riscul de deces şi de cancer, dovezile recente contrazic această ipoteză. Mai exact, o nouă cercetare care a fost prezentată la Congresul ESC 2018 a arătat că produsele lactate, cu excepția laptelui, protejează împotriva riscului de mortalitate, inclusiv împotriva mortalității cauzată de bolile cerebrovasculare, ne-a spus medicul nutritionist.

- De la ce vârstă îi putem oferi bebelușului lactate?

Diversificarea alimentaţiei copiilor începe după vârsta de 6 luni, până atunci se recomandă alimentarea exclusivă la sânul mamei. În ceea ce priveşte includerea produselor lactate în alimentaţia bebeluşilor, conform recomandărilor OMS, putem începe acest experiment de diversificare după vârsta de 8 luni, prin includerea micilor cantități de lactate (iniţial începem cu 5 grame de produs), cum ar fi iaurtul și brânza, în cazul în care nu există un istoric al alergiilor în familie.

- Care sunt ingredientele din iaurt de care trebuie să ne ferim?

Iaurtul este o sursă foarte bună pentru copil, de a obţine calciu şi „bacterii" pentru procesele de creştere şi dezvoltare. Majoritatea iaurturilor din comerţ sunt realizate cu un conţinut scăzut de grăsimi sau fără grăsimi, dar au în componenţă o cantitate exagerat de mare de zahăr şi aditivi alimetari pentru a oferi o culoare intensă, gust şi miros atrăgător, plus a mări termenul de valabilitate. E cazul să renunţăm la aceste tipuri de iaurturi pentru copii.

O alternativă sănătoasă de iaurt o putem oferi copilului în condiţii de casă, apelând la tradiţionalul iaurt grecesc natural fără adaosuri, în care noi agaugăm fructe proaspete, miere sau sirop de arţar/stevie, cereale. Acest tip de iaurt îl oferim copiilor deja după vârsta de 8-12 luni.

- Lapte de vacă sau capră?

Laptele de vacă nu ar trebui să înlocuiască laptele matern sau formula de lapte până când medicul pediatru nu recomandă acest lucru. Laptele matern și formula de lapte conțin mai multe elemente nutritive de care copiii au nevoie în primul an sau în primii ani de viață, iar cantitățile mari de lapte de vacă pot fi greu de digerat pentru copii.

În caz de consum îndelungat şi exagerat, laptele de capră poate provoca anemie. Laptele de capră are plusurile și minusurile sale. Toți spun că el conține mai multe vitamine și microelemente, dar pentru copil acesta nu este prea bun. Asemănător laptelui matern este digerat mai ușor datorită faptului că conţine mai puţină cazeină. Unele studii clinice arată că laptele de capră ar produce mai puține alergii la proteinele din lapte, comparativ cu proteina laptelui de vacă. Cu toate acestea, nu reprezintă o opțiune sigura în caz de intoleranță parțială la lactoza și asta deoarece laptele de capră nu conține o cantitate de lactoză (glucoză + galactoză) semnificativ redusă față de cel de vacă

- Ce procent de grăsime trebuie să conțină produsele lactate pentru alimentația copiilor?

Produsele lactate din alimentaţia copiilor nu trebuie să fie foarte grase; 2-4 % este optim. Nu se recomandă să dăm copiilor produse degresate. Nici lapte sau brânză degresată, deoarece pentru ei este foarte important echilibrul. O cantitate prea mare de proteine suprasolicită rinichii, care nu sunt încă pe deplin formați și nu funcționează la fel ca rinichii unei persoane adulte.

Medic nutriționist, Olga Cara

- Cum încurajăm copilul să consume lactate?

Laptele îl oferim copiilor nu doar în varianta lichidă, îl putem adăuga în cantităţi mici în terciul deja fiert pe bază de apă. Celelalte lactate i le oferim corespunzător vârstei recomandate şi în cantităţi mici. Nu facem abuz de frecvenţă şi cantitate, astfel îi creăm copilului o relaţie armonioasă cu aceste produse prin includerea tuturor simţurilor (tactil, miros, gust, vizual).

Când sunt la o vârstă atât de fragedă şi curiozitatea lor este la nivel maxim, noi ca părinte putem să inventăm poveşti în care se regăsesc aceste produse lactate în rolurile principale, îi oferim cărţi şi imagini în care sunt ilustrate „drumul” parcurs de lapte până când se transformă în iaurt, brânză, caşcaval. Nu în ultimul rând, prin propriul exemplu de a consuma lactatele.

- La ce vârstă putem oferi copilului brânză de vaci și în ce cantități?

Brânza proaspătă (brânza dulce/calcică) este foarte bună pentru copii şi poate fi introdusă în meniu cât mai devreme, chiar de la 8 luni, dacă nu există alergii în familie. Dacă copilul nu adoră brânza din cauza texturii, o puteţi adăuga în diverse piureruri de legume, fructe sau carne. Este recomandat ca mama să dea copilului 30-50 de grame de brânză în combinație cu alte produse, şi treptat odată cu creşterea micuțului mărim şi cantitatea acesteia, respectând normativele în rigoare.

În cazul prezenţei alergiei la lapte ca antecedente la membrii familiei (la proteina din lapte) și/sau antecedente de intoleranţă la lactoză, introducerea produselor lactate sub orice formă copilului înainte de 1 an, nu este recomandabilă.

Dacă este făcută deja diagnosticarea medicală, categoric excludem laptele de origine animalieră. În schimb, putem opta pentru laptele şi produsele lactate vegetale (lapte de migdale, din nucă de cocos, de orez, de soia, tofu, iaurt vegetal). Însă şi aici trebuie să fim atenţi, de cele mai dese ori, odată diagnosticată o alergie sau intoleranţă la un produs, se asociază şi la alte alimente (proteina din nuci, soia; la gluten).

Când alactazia este confirmată, singurul tratament este o respingere completă pe tot parcursul vieții a laptelui sub orice formă și a produselor lactate. Totuși, există părinți care cred că, oferindu-i în orice caz din produsele lactate de origine animală, organismul micuțului se va obișnui treptat. Ceea ce reprezintă o greșeală mare.

Este o contraindicație vitală, în acest fel noi nu stimulăm imunitatea copilului și nu îl obișnuim cu această alergie alimentară, dar dimpotrivă creăm un stres continuu organismului, care poate avea consecințe dramatice într-un final. Din păcate multe mămici consultă surse informaționale nesigure și neargumentate medical sau apelează la "ce face vecina, prietena sau o interpretă" și nu conștientizează că în organism totul se realizează la nivel molecular și celular.