image
Sursa foto: stena.ee

„Eu tocikă am avut, am și voi avea!” // Cultul radioului sovietic prin cablu – o veche iubire a moldovenilor – se păstrează

Aproape 18 mii de chișinăuieni achită și în prezent factura lunară pentru radio prin cablu sau radiotocika, conexiune care exista în toate apartamentele din capitală și reprezenta pentru mulți oameni drept singura sursă de informare. Astăzi, mulți abonați se arată revoltați, considerând că sunt pur și simplu jefuiți în acest mod. Documentând acest subiect, Jurnal.md a constatat că și veacul Internetului există moldoveni care își doresc să fie conectați la acest serviciu.

Odinioară, toți cetățenii erau obligați să fie conectați la radiotocika. Când primeai apartament de la stat, această conexiune nu putea să lipsească. Era un aparat de radio prin cablu și avea o priză specială, instalată în bucătărie. Acest loc era ales cel mai probabil în scopuri de propagandă, pentru ca oricine, când lua dejunul sau cina, să afle noutățile de la partid. Aparatele respective transmiteau doar posturile Radio Chișinău, Luceafărul și Maiak.

După căderea imperiului, când tot mai mulți oameni și-au permis să-și cumpere aparate de radio și televizoare, interesul față de radiotocikă a început să scadă. El practic a dispărut după ce moldovenii s-au apucat să-și facă reparații moderne în apartamentele din blocurile sovietice și erau nevoiți să rupă și să arunce la gunoi ciudata priză de la bucătărie, care îi deranja. Iar după apariția Internetului la noi, despre radiotocika a început să se uite.

Tinerii de astăzi habar nu are ce înseamnă serviciul de radio, indicat în factura pentru deservirea blocului, pentru care mulți continuă să plătească lunar câte 8 lei și 46 de bani. Cei mai în vârstă însă acuză primăria sau întreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ, aflate în faliment, că folosesc această metodă pentru a stoarce bani din buzunarele oamenilor de rând.

Orice abonat poate renunța la această plată

De fapt, acest serviciu este oferit de Î.S. Radiocomunicații, care și încasează banii plătiți de către consumatori. Larisa Castraveț, vicedirectorul acestei instituții, a explicat pentru Jurnal.md că numărul apartamentelor din Chișinău conectate la radioul prin cablu a scăzut de la 353 de mii la peste 17 mii. Potrivit aceleiași surse, nimeni nu știe în câte locuințe există într-adevăr astfel de aparate, dar oricine dorește să se deconecteze o poate face cu ușurință.

„Nu avem contracte directe cu fiecare persoană în parte, ci cu ÎMGFL-urile sau asociațiile de locatari, de la care primim informația despre numărul abonaților. Orice abonat poate renunța la această plată, dacă depune o cerere la întreprinderea noastră, pe care o poate expedia și prin poșta electronică, și prin Viber. Atunci noi anunțăm asociațiile de locatari sau ÎMGFL-urile, care exclud din calcul acest serviciu pentru solicitanți, iar personalul nostru tehnic merge la fața locului și deconectează fizic abonatul”, a menționat Larisa Castraveț.

Vicedirectorul de la Radiocomunicații mai spune că, pe de o parte, abonații care încă ascultă radioul prin cablu folosesc aparate vechi, pentru că acestea nu se mai produc. Pe de altă parte, întreprinderea nu mai e în stare să acopere cheltuielile pentru întreținerea rețelelor destinate inițial pentru un număr de abonați de 20 de ori mai mare. De aceea, dacă acum câțiva ani, abonații aveau acces și la Radio Europa Liberă, astăzi conexiunea se face doar pentru Radio Moldova. În situația creată, Î.S. Radiocomunicații prestează acest serviciu doar pentru cei care nu au alte sursă de informare.

„Rețelele noastre tehnice sunt vechi, iar întreținerea acestora e costisitoare. Tariful de 8,46 lei, aprobat în 2011, nu mai acoperă costurile. Nu am indexat tariful de peste zece ani, dându-ne seama că abonații noștri sunt persoane social-vulnerabile. Avem cazuri când omul nu se ridică din pat, iar televiziunea și internetul îl costă prea scump. Ne-am zis să mergem pe calea asta până se vor deconecta cu toții, dar în ultimii ani avem solicitări pentru conectare”, a adăugat sursa citată mai sus.

Larisa Castraveț subliniază că solicitările de conectare la radioul prin cablu au loc de regulă în cazurile în care, de exemplu, un bloc este deconectat în întregime, iar unii locatari nu sunt de acord și doresc să fie reconectați. Ea ne-a spus că, în 2022, au avut loc 25 de conectări, iar în prima jumătate a lui 2023 fuseseră conectate cinci apartamente.

Tocika e a noastră, e iubită de către toți”

Jurnal.md a vorbit și cu uni chișinăuieni care recent au cerut să le fie restabilită conexiunea la radiotocikă. Când am apelat-o pe o doamnă din sectorul Ciocana, a răspuns un bărbat care înjura în rusă de mama focului. El i-a transmis femeii receptorul doar după ce a auzit că suntem jurnaliști. Aceasta, la rândul său, supărată că o întrebăm de ce s-a conectat la radioul din bucătărie, ne-a reproșat tot în rusă: „Dar ce contează? Eu tocikă am avut, am și voi avea!”.

Mult mai amabil s-a dovedit a fi Ivan Coteraș de la Botanica, care încă nu a ieșit la pensie și este paznic. Și el vorbitor de rusă, ne-a explicat că a apelat la „Radiocomunicații” doar din cauza unor probleme de conexiune, însă nu-și imaginează cum ar putea trăi fără radiotocikă, pe care o ascultă non-stop.

„Eu niciodată nu opresc aparatul de radio. Aș vrea să am trei posturi, dar se transmite numai unul, cu noutățile Chișinăului. Sunt difuzate și în rusă, și în moldovenește, și în ucraineană, și în bulgară. Tocika este un lucru normal și iubit de către toți. Am și internet, și televizor, dar ce legătură are una cu alta? Tocika e a noastră, ne aparține. Suntem moldoveni și avem tot interesul față de ea”, a remarcat bărbatul.

„O ascultăm la șase și șapte dimineața, când bem cafea”

Spre deosebite de ceilalți abonații cu care am discutat, Victor Gherman, tot de la Botanica, vorbește și româna, deși preferă tot rusa, motivând că „limba moldovenească a fost prea tare românizată”. Înainte de a ne asculta întrebările, el s-a interesat unde se află sediul redacției noastre, dacă reprezentăm o întreprindere de stat sau privată, ce vârstă avem, ce facultate și în ce an am absolvit și dacă publicăm programele de emisiuni al tuturor posturilor TV din țară.

„Eu am 80 de ani, dorogoi, a accentuat el. În timpul sovietic, am fost director general la Mesprom și am avut cinci mii de angajați, așa că știu ce înseamnă un jurnalist. Scuză că vorbesc la per tu, dar sunt un om mai mare decât tine și ca vârstă, și ca post”.

Gherman a precizat că are și internet, și TV, dar că astea sunt pentru copii și nepoți. În schimb el cu nevastă-sa, când iau masa la bucătărie, nu se simt bine dacă nu află de la tocikă ultimele știri și prognoza meteo. El recunoaște că au trecut vreo cinci sau șase ani după ce apartamentele de la scara unde locuiește au fost deconectate în întregime de la radioul prin cablu, când el și consoarta sa au decis să aducă iarăși radiotocika în casa lor.

„La început, n-am atras atenția, dar apoi ne-am amintit că ne simțeam mai bine cu tocika și am rugat să fim conectați. O ascultăm la șase și șapte dimineața, în rusă, când bem cafea. Azi, numai noi de pe scară mai avem tocika. Mai era o femeie, dar ea a murit. Ai înțeles?”.

Firma fără telefoane

Un alt serviciu pentru care mulți chișinăuieni achită bani în zadar este televiziunea prin eter, numită în facturi „antena”, care costă un leu pe lună. Este vorba despre antenele de pe acoperișurile blocurilor, care în prezent pot să recepționeze 15 posturi TV, după cum ne-a comunicat conducerea Î.S. Radiocomunicații. Deservirea acestor antene este asigurată de compania Extindere SRL. Jurnal.md a încercat în repetate rânduri să facă legătură cu această firmă, pentru a afla numărul actual de abonați, însă niciun număr de telefon de la Extindere, la care am apelat, nu mai există.

Noutăţile partenerilor

comentarii: