VIDEO // Nici după 12 ani de la protestele din 7 aprilie 2009, nu se ştie cine a provocat violenţele în centrul Chișinăului

Sute de tineri au fost duși în comisariate și torturați. Pe patul de spital au ajuns și sute de polițiști, puși pe prima linie de cordon pentru a apăra instituțiile statului. În seara zilei de 6 aprilie 2009 totul părea să aibă sens. Mii de oameni au ieșit în centrul Chișinăului, nemulțumiți de rezultatele unui scrutin. Participanții au scandat „alegeri anticipate”, ”jos dictatura”, ”nu fraudării alegerilor”... Protestele s-au desfășurat fără incidente.

A doua zi, nimeni nu a înțeles cum mulțimea s-a transformat încet în gloată violentă. Liderii opoziției de atunci au încercat să-i convingă pe protestatari să revină în PMAN, dar în zadar. Poliția a intervenit cu tunuri de apă, gaze lacrimogene. În replică, protestatarii au aruncat cu pietre. În timpul manifestației, câțiva tineri au arborat drapelele României și Uniunii Europene. Dragoș Musteață este unul dintre tinerii care, acum 12 ani, a urcat pe clădirile Președinției și Parlamentului.

Mai târziu, după analiza imaginilor, a fost clar că în mulțime au fost provocatori, care instigau mulțimea. Cine și de unde i-a adus? Și fostul ministru adjunct de Interne Valentin Zubic, direct responsabil de asigurarea ordinii publice la acel protest, zice că printre protestatari erau provocatori.

În timpul violențelor, peste 250 de polițiști au fost răniți cu pietre aruncate din mulțime. Ploaia de pietre declanșată asupra președinției i-a surprins pe polițiștii complet neprotejați.

A urmat o noapte de coșmar. Chișinăul a fost împânzit de mașcați înarmați. La miezul nopții au intervenit mascații de la ”Fulger”. Tinerii erau prinși în stradă și duși în comisariate, bătuți și obligați să declare că ar fi participat la o tentativă de lovitură de stat.

În noaptea de 7 spre 8 aprilie a fost bătut pană la moarte Valeriu Boboc, de 23 de ani. Oficial, e singurul decedat, dar există suspiciuni ca numărul celor morți este mai mare. Potrivit Amnesty Internațional, în timpul protestelor de atunci, poliția a reținut cel puțin 600 de persoane. Multe au fost bătute la arestare și în incinta comisariatelor. Mai multe voci susțineau că ministrul adjunct de Interne în acea vreme, Valentin Zubic, a dat indicații polițiștilor să aplice forța. Acest lucru este negat de Zubic.

În Parlament a fost creată o comisie de anchetă, condusă de deputatul Vitalie Nagacevschi. A urmat un raport, în care se arăta că președintele Vladimir Voronin și-a depășit atribuțiile, iar poliția a acționat disproporționat. Atunci, comisia Nagacevschi a respins versiunea că ar fi existat vreo tentativă de lovitură de stat.

În schimb, deputații au stabilit că cel puțin șase judecători au încălcat principiile unui proces penal, precum legalitatea și respectarea drepturilor examinând cauzele protestatarilor direct în comisariate. Presa i-a numit pe acei ”judecători din iad” - Ghenadie Morozan, Oleg Melniciuc și Victor Micu.

Ministrul de Interne de atunci, Gheorghe Papuc, cercetat în dosarul ”7 aprilie”, a fost achitat de Curtea Supremă de Justiție. Lui Papuc i s-a aplicat o amendă de 20 de mii de lei ”pentru abuz de putere”. Basma curată a scăpat și Vladimir Bornari, pe atunci comisar al Chișinăului. Și ministrul adjunct de Interne, Valentin Zubic, a fost pus sub învinuire pentru neglijență, însă ulterior dosarul său a fost clasat.

Petru Corduneanu, pe atunci şef al Direcţiei ordine publică din cadrul Ministerului de Interne a fost declarat nevinovat în dosarul 7 aprilie. Corduneanu susține că dosarul i-a fost fabricat.

Reprezentanții Amnesty Internațional consideră că dosarul 7 aprilie a eșuat. Toate persoanele cu funcție de răspundere au fost achitate sau scoase de sub urmărire penală. De atunci încoace, Republica Moldova a fost condamnată la CEDO în câteva zeci de cazuri legate de 7 aprilie.

Tatăl tânărului ucis în urma protestelor din 7 aprilie este convins că Valentin Zubic este cel, care a dat indicații ca tinerii să fie bătuți și maltratați. Apărătorii pentru drepturile omului afirmă că persoanele cu funcții de răspundere au continuat să dețină funcții de conducere. Deși au trecut 12 ani, lumea nu ştie încă cine a provocat violenţele în centrul Chișinăului.

Amnesty Internațional a condamnat inacțiunea statului de a deferi justiției vinovații de comiterea actelor de tortură și relelor tratamente din cadrul evenimentelor din aprilie 2009 și ignorarea constantă a victimelor torturii.

În ianuarie 2021, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a dictat ultima decizia în dosarele înaintate spre soluționare cu privire la 7 aprilie 2009. Imediat după evenimentele din aprilie 2009, procurorii au pornit 102 cauze penale pe numele protestatarilor. Procurorii au promis că săptămâna viitoare vor oferi detalii despre mersul anchetei.