Patriarhia Română, acuzată că ar lucra pentru FSB, după ce a decis înființarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina

Recenta decizie a BOR le permite parohiilor ortodoxe românești din Ucraina, majoritatea cărora se află în Bucovina de Nord, să revină în cadrul Patriarhiei Române, de la care au fost dezlipite de URSS în 1944. Este vorba de aproape 130 de parohii, subordonate Bisericii Ortodoxe Ucrainene (BOU), aflată sub jurisdicția Patriarhiei Ruse până la începutul războiului și care în prezent riscă să fie scoasă în afara legii.

Menționăm că o parte dintre bisericile românești din Ucraina au aderat deja în anii trecuți la Protopopiatul de Ismail al Episcopiei Basarabiei de Sud, care aparține Mitropoliei Basarabiei.

Astfel, BOR a ieșit în sprijinul creștinilor români din Ucraina în momentul în care aceștia se află într-adevăr într-o situație critică. Încă în iulie 2019, Sinodul Bisericii Ortodoxe Autocefale a Ucrainei (BOaU), subordonată Constantinopolului, a creat un vicariat românesc și le-a promis preoților români din țară condiții mai bune de activitate. Cu toate acestea, nicio parohie nu a aderat la noua structură, având în vedere și faptul că Patriarhia Română nu recunoaște BOaU.

Această atitudine a preoților români din Ucraina nu a fost trecută cu vederea. În consecință, ei au devenit ținte ale presiunilor din partea adepților BOaU și a autorităților ucrainene, care îi învinuiesc și astăzi că ar fi anti-ucraineni și „slugi ale Moscovei” sau le deschid dosare penale.

Acuzații fără perdea din partea BOaU: „Este o influență din partea structurilor FSB și a Patriarhiei Moscovei”

Din aceste considerente, recenta decizie a Sinodului BOR a stârnit critici extrem de dure la adresa Patriarhiei Române și a Guvernului de la București. De exemplu, potrivit episcopului Victor (Bed), care conduce Eparhia de Mukacevo și Carpați a BOaU, această decizie ar fi fost influențată de FSB, fiind una necanonică.

„Acceptarea unei astfel de decizii disprețuitoare și provocatoare împotriva Ucrainei și a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, în condițiile războiului ruso-ucrainean din 2014-2024, arată o influență semnificativă asupra guvernului român și a ierarhiei BOR din partea structurilor FSB ale Federației Ruse și din partea Patriarhiei Moscovei, care destabilizează prin orice mijloace unitatea țărilor UE, membrilor NATO și a Ortodoxiei Universale. Prin această decizie, devine clar de ce BOR a evitat și evită recunoașterea oficială a BOaU și arată că, la nivelul politicii și ierarhiei românești, există narative rusești, conform cărora Ucraina poate pierde războiul și poate fi ulterior împărțită. Ucraina și Biserica Ortodoxă Ucraineană nu trebuie să cadă pradă acestei provocări bisericești românești, regizate de către cei care stau în birourile de conducere ale Moscovei ostile”, se arată într-o declarație a episcopului Victor (Bed).

În continuare, pe 7 martie, BOaU a anunțat că se va adresa Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului și Patriarhului Daniel al României, pentru a-și expune poziția față de decizia Sinodului BOR, dând de înțeles că Patriarhia Română nu are dreptul canonic de a înființa Biserica Ortodoxă Română din Ucraina.

„În conformitate cu rânduiala canonică și definiția Tomosului privind autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina, numai aceasta are jurisdicție canonică asupra întregului teritoriu recunoscut internațional, inclusiv recunoscut de statul român, al Ucrainei”, subliniază BOaU.

Reacția BOU: „Sperăm că decizia luată de partea română va fi reconsiderată”

Tot pe 7 martie, și BOU a recomandat Patriarhiei Române să-și reconsidere decizia privind crearea unei stricturi pe teritoriul Ucrainei.

„Decizia Sfântului Sinod al BOR cu privire la intenția de a-și extinde structura pe teritoriul canonic al BOU ne-a surprins și ne-a îngrijorat, considerând-o în contradicție cu organizarea canonică a vieții bisericești, care se construiește pe principii teritoriale, nu naționale. (...) Facem tot posibilul pentru ca credincioșii vorbitori de limba română să se simtă confortabil în cadrul Bisericii noastre, având libertate deplină în desfășurarea slujbelor în limba română și păstrarea tradițiilor lor național-spirituale. Relațiile dintre BOR și BOU au fost întotdeauna calde și constructive, așa că sperăm că decizia luată de partea română va fi reconsiderată și nu va întuneca relațiile tradițional bune dintre Bisericile noastre”, se arată în comunicatul BOU.

Menționăm că, încă în februarie 2023, Sfântul Sinod al BOR se arăta îngrijorat de situația preoților români din Ucraina.

„În legătură cu situația parohiilor ortodoxe românești din zona Bucovinei de Nord, aflate în jurisdicția BOU, Sfântul Sinod al BOR își menține ferm poziția favorabilă respectării drepturilor și libertăților comunităților românești din toată Ucraina, după cum sunt respectați ucrainenii din toată România”, se preciza într-un comunicat al Patriarhiei Române.