Istoria nemților basarabeni și povestea familiei Dragan - descendentă a primilor germani care au ajuns în Basarabia

După războaiele ruso-turcești, când multe pământuri din sudul Basarabiei au rămas libere, țarul rus Alexandr I invita colonialiștii să vină pe aceste teritorii, promițând un șir de privilegii, printre care scutirea de taxe, câte un hectar de pământ pentru fiecare, școli și biserici. Au fost interesați de ofertă în special așa-numiții nemți varșovieni, care locuiau pe atunci în Polonia.

„Nu erau cei mai răi oameni. Erau meșteri, erau oameni, care au plecat nu din cauza sărăciei, dar pentru că era nevoie de ei undeva”, afirmă Ana Dragan, fondatoarea Comunității Germanilor „Einigkeit”.

Printre primii germani care au ajuns în Basarabia au fost și strămoșii familiei Dragan. În 2000, aceștia au creat asociația germanilor Einigkeit, cu scopul de a renaște aici biserica luterană. Unsprezece ani mai târziu, au reușit să înregistreze oficial confesiunea. Acum, asociația se ocupă de organizarea evenimentelor tradiționale nemțești și oferă sprijin nemților. Important este că toți vorbesc germana și transmit cultura și istoria neamului său și generațiilor tinere.

„Totuși nemții din Basarabia au lucrat mult pentru bunăstarea ei. Vorbim despre Karl Schimdt, primarul Chișinăului, prietenul lui Alexander Bernardazzi”, afirmă Valentin Dragan, pastor al Bisericii Luterane din Moldova.

Istoria nemților basarabeni cuprinde și momente tragice. De exemplu, mama preotului Valentin Dragan a fost dusă de aici în Siberia, în 1949.

Încă o durere a germanilor de la noi este patrimoniul său. Pe teritoriul Basarabiei existau 25 de biserici luterane, dar nu a mai rămas niciuna. Chiar și cea mai mare biserică, cea din Chișinău, a fost distrusă.

„Acolo unde se află clădirea prezidențială, în 1963 a fost distrusă această biserică, construită în 1826. A fost cel mai mare lăcaș din toată Basarabia! Avea 400 de scaune!”, povestește Valentin Dragan.

„Ne-am dori mult să fie restabilit adevărul istoric, armonia. Nu trebuie să ne fie întors nimic. Unii întreabă dacă vor să ne atribuim clădirea prezidențială. Nu avem nevoie de asta. Tot ce ne dorim este să avem un loc, precum au toate bisericile ortodoxe, unde putem sluji și organiza evenimentele noastre. Am dedicat viața acestui lucru. Vrem să ajungem la asta”, spune Ana Dragan, fondatoarea Comunității Germanilor „Einigkeit”.

Tot ce își dorește acum comunitatea germanilor din Republica Moldova este să primească pământ pentru a-și construi o biserică. Mitropolia Moldovei a permis acest lucru, dar totul s-a împotmolit la Primărie. Conform unui recensământ al populației efectuat încă în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, în 1989, pe acest teritoriu locuiau în jur de șapte mii de nemți etnici. Acum, numărul lor se reduce la câteva sute.