Organizațiile semnatare își mai exprimă îngrijorarea și în legătură cu faptul că programul de activitate al Guvernului Chicu nu conține politici cruciale pentru libera funcționare a organizațiilor societății civile, reflectate în Planul de acțiune pentru 2019-2020 al Guvernului Sandu. „Aceste politici au fost agreate cu societatea civilă și confirmate prin înțelegerea politică privind obiectivele tranzitorii ale Guvernului, Președinției și Parlamentului, inclusiv ale fracțiunilor PSRM, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) la 16 septembrie 2019”, se spune în declarație.

În domeniul justiției, Programul Guvernului nu conține referințe privind necesitatea elaborării unei noi Strategii în domeniul justiției, nu prevede măsuri veritabile privind consolidarea independenței judecătorești și nu prevede abrogarea art. 307 din Codul penal, în baza căruia numeroși judecători au fost urmăriți penal în mod selectiv, mai spun reprezentanții societății civile.

Declarația mai atrage atenția asupra faptului că Programul nu include referințe privind îmbunătățirea proceselor de selecție și promovare a judecătorilor în mod transparent și pe bază de merit.

„Însă Programul Guvernului include unele măsuri de politici mai puțin clare și potențial periculoase pentru consolidarea unei justiții independente, eficiente și credibile. Spre exemplu, se propune reorganizarea Consiliului Superior al Magistraturii și a organelor din subordinea acestuia în „vederea selectării de noi membri care să dispună de suficientă credibilitate și legitimitate pentru implicarea în procesul de reformare a justiției”. La prima vedere, această măsură ar trebui să sugereze continuarea obiectivului de evaluare și selecție a judecătorilor în calitate de măsură primordială pentru reforma justiției, însă nu este clar care va fi impactul scontat și cum reorganizările în forma sugerată pot afecta mandatul persoanelor alese în aceste organe”, susțin semnatarii.

În domeniul anticorupției, Programul Guvernului nu conține niciun obiectiv care ar viza cadrul legal și practica verificării averii și intereselor funcționarilor publici, cu accente pe funcționarii de rang înalt și eficientizarea mecanismelor de luptă cu corupția de nivel înalt și a cauzelor de rezonanță. Lipsesc referințe cu privire la îmbunătățirea cadrului legal în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor, se mai spune în declarație.

În cadrul Forumului, organizațiile semnatare, membre ale Platformei Naționale a Republicii Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, solicită Guvernului Republicii Moldova:

- Respectarea principiilor europene de administrare publică, a legislației cu privire la actele normative și a transparenței decizionale în procesul de elaborare și aprobare a Planului de Acțiuni al Guvernului, având în vedere obiectivele Acordului de Asociere UE-Republica Moldova și Agendei Globale 2030, în special acțiuni prioritare care ar viza dezvoltarea durabilă a Republicii Moldova, buna guvernare, domeniul justiției, anticorupție, prevenirea și combaterea spălării banilor, asigurarea drepturilor omului și funcționarea organizațiilor societății civile, precum și îmbunătățirea situației mass-media potrivit solicitării anterioare a OSC-urilor de media și protecția mediului înconjurător și adaptarea la schimbările climatice potrivit solicitării anterioare a OSC-urilor de mediu;

- Continuarea reformelor sistemice orientate spre consolidarea instituțiilor democratice, a democrației și statului de drept în Republica Moldova;

- Cooperarea transparentă cu societatea civilă și garantarea unui spațiu favorabil de activitate, dezvoltare și implicare a acesteia în activități de monitorizare și promovare a politicilor publice.