Cum natura o ia razna în R. Moldova; Păsările nu se mai zbat pentru hrană, albinele ies la zborul de curățire în decembrie

Potrivit meteorologilor, în luna ianuarie a fost înregistrat un record termic pentru R. Moldova. Pe 5 ianuarie, temperatura maximă a aerului a atins +17,4 grade Celsius, un indicator consemnat pentru prima dată în luna ianuarie în toată perioada în care se fac astfel de măsurări. Recordul precedent, din anul 2007, a fost depășit cu 1,4 grade Celsius.

Temperaturi-record au fost înregistrate de-a lungul întregului continent. Cel puțin opt țări europene au avut de Anul Nou cea mai caldă zi din istoria lor: Cehia, Polonia, Belarus, Olanda, Danemarca, Liechtenstein, Lituania și Letonia.

Albinele au ieșit la zborul de curățire

La sfârșitul lunii decembrie, în grădinile multor oameni au răsărit primele flori de primăvară - ghioceii. Păsările și insectele au fost și ele descumpănite de vremea neobișnuit de caldă, relatează Europa Liberă.

Leonid Sârbu din satul Bravicea, raionul Călărași, și-a filmat albinele, pe 30 decembrie, ieșind din stupi pentru zborul de curățire, ca primăvara. „De când am albine, nu am mai văzut așa ceva”, spune apicultorul, care a prins îndeletnicirea încă din copilărie, de la bunicul său.

De regulă, albinele ies pentru defecare atunci când temperatura minimă este de 10 grade Celsius la umbră. Pe timpul iernii, ele nu-și fac nevoile în stup, fiind niște ființe curate, și stau uneori ghem și câte două-trei luni, acumulând reziduuri în intestine și stres. Zborurile de curățire le ajută să se relaxeze, să consume o cantitate mai mare de miere, matca începe să depună ouă, iar familia - să se dezvolte.

„În general, este foarte bine ca albinele să se curețe, dar nu e bine să iasă afară pe așa vreme, pentru că timpul se răcește și unele nu mai vin înapoi. Se duc la apă și îngheață acolo sau le ia un vânt rece”, explică Leonid Sârbu.

Păsările nu se mai bat pentru hrană

Începând cu anul 2015, ornitologa Silvia Ursul este implicată într-un program de monitorizare a păsărilor pe timp de iarnă. Ea a observat că, în zilele calde, păsările devin mai relaxate și nu mai sunt nevoite să zboare la distanțe lungi sau să lupte între ele pentru hrană. Găsesc plante și semințe pe terenurile care nu sunt înghețate și chiar insecte.

„În zilele calde nu mai vin în număr așa mare și nu fac rând la hrănitoare. Se orientează către alte surse și vin la hrănitoare ca la o variantă de rezervă”, spune specialista.

În zilele friguroase, dimpotrivă, păsările caută să-și economisească energia și nu zboară la distanțe mari, de aceea vin la hrănitoarele instalate de oameni, care sunt mai accesibile.

Vicepreședintă a Societății pentru protecția păsărilor și a naturii, Silvia Ursul spune că, din cauza încălzirii globale, habitatele devin mai aride și, în consecință, unele specii își schimbă comportamentul. De exemplu, sfrânciocul mare, care venea în R. Moldova pentru iernat, rămâne aici de câțiva ani, transformându-se în specie sedentară.

Fiecare al doilea an este secetos

Cele mai vizibile efecte ale schimbărilor climatice sunt în agricultură. Practic fiecare al doilea an este secetos în R. Moldova, exemplifică Ala Druță, experta în domeniul adaptării la schimbările climatice în cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

„Noi, ca țară în curs de dezvoltare, suntem foarte expuși, foarte vulnerabili la schimbările climatice. Chiar și ajutoarele pe care le primim de la donatori nu sunt suficiente pentru ca țara să facă față la acest impact”, afirmă Ala Druță.

Experta vede, totuși, și unele beneficii. Datorită temperaturilor mai ridicate, R. Moldova poate face economie de energie pe timp de iarnă. De asemenea, se lungește perioada de vegetație a plantelor, ceea ce oferă posibilități de producere până în octombrie.

Ecologiștii prognozează pentru acest deceniu o creștere medie a temperaturii cu 2,5-3 grade Celsius în Europa de Est. În cel mai prost scenariu, cu o creștere cu 3 grade, se va accentua efectul de seră și vor mai deveni mai frecvente și se vor amplifica fenomene climatice extreme, ca valuri de căldură, precipitații abundente și secetă. În România, de exemplu, au apărut tornadele, ceea ce nu este specific zonei.