Micii producători: Piața românească ar putea fi salvarea noastră // FOTOREPORTAJ

„Pentru micii producători aceste târguri sunt o soluție, dar locul lor nu e aici, mărfurile lor trebuie să se găsească pe rafturile rețelelor comerciale, unele dintre care, din păcate, abuzează de situația lor. Totodată, aceste mărfuri merită să fie exportate, iar piața românească ar fi salvarea producătorilor basarabeni”, afirmă organizatoarea târgurilor, și ea agricultoare, Diana Crudu.

Jurnal.md / Nadejda ROȘCOVANU

În imagine: Diana Crudu și Maricica Panțâr. Și meșterii populari își vând marfa la acest târg.

De la un weekend la altul de târg, micii producători lucrează din greu, iar la sfârșit de săptămână, când ar trebui să se odihnească, sunt nevoiți să iasă la piață să-și promoveze produsele și să facă vânzări, povestesc ei. Cu toate acestea, sunt recunoscători că li se acordă acest spațiu de vânzare în fața parcului „Alunelul”, care are un număr limitat de locuri.

Vânzători prin rotație

„Aici sunt doar 75 de locuri de vânzare pentru producători. Din motiv că cererea e mult mai mare, suntem nevoiți să-i invităm prin rotație să vândă la târg și totodată să-i filtrăm, după anumite cerințe. Selecția este una riguroasă. Nu acceptăm producătorii care au cifre de afaceri mari, exportă și mai și dețin rețele de magazine. Nu mi se pare corect ca ei să acapareze și bucățica asta de spațiu, de care are atâta nevoie micul producător.

În primul rând, dăm prioritate femeilor, pentru că ele, de-a lungul timpului, au fost exploatate la munci grele și mai puțin au fost lăsate să se aventureze în bussines, noi astfel le încurajăm. Îi invităm pe cei care au condiții sociale dificile, dar neapărat le cerem calitatea mărfii și dovada că ei sunt producătorii. Ne-am ciocnit cu un caz când vânzătorul pretindea că e producător de miere din hrișcă, dar în realitate o importa din Ucraina și o ambala aici. L-am exclus, ne-a luat ceva timp până am descoperit că minte. Precupeții nu-și au locul aici, sunt atâtea piețe deschise în oraș și ocupate de ei!”, explică Diana condițiile care le sunt impuse vânzătorilor.

La aceste târguri au început a prinde la aripi

O bună parte dintre vânzătorii de la târgul producătorilor locali sunt apicultori, care, în afară de miere, vând fel de fel de produse apicole. Sunt mulți, pentru că de câțiva ani apicultorii din R. Moldova sunt încurajați să participe la diferite proiecte, sponsorizate din bani europeni, care îi ajută să-și mărească producția.

Jurnal.md / Nadejda ROȘCOVANU

Zenovia Condrațchi a câștigat primul său grant la vârsta de 62 de ani. Deși nu are vânzări foarte mari, e mulțumită de ceea ce face, dar și de faptul că-și poate câștiga existența.

„Prima oară am participat la concursul proiectelor „Femei în afaceri” și n-am trecut. Deși m-am descurajat, am îndrăznit și le-am sunat, iar ei mi-au zis să încerc să depun a doua oară dosarul. Prima dată am depus dosarul pentru echipament apicol, dar ei m-au informat că echipamentul apicol se subvenționează cu 65% de AIPA, pentru femei și nu are rost să depun dosarul la ei. Mi-au sugerat să mă gândesc la altceva. Ei mi-au propus această idee, de a face lumânări din ceară, și eu m-am agățat de ea. Am studiat, am făcut planul de afaceri, am depus dosarul și am trecut. Am primit 110 mii de lei nerambursabili, bani necesari pentru confecționarea lumânărilor. Mi-i dragă ceea ce fac și le mulțumesc din suflet pentru ajutor”, spune femeia.

Jurnal.md / Nadejda ROȘCOVANU

Victoria Rusnac, apicultoare și mamă a patru copii, spune că se bucură de existența acestui târg, unde-și poate realiza mierea:

„E bine că lucrăm acasă, lângă copii, avem de pâine și ceva la pâine. Am început cu șase ani în urmă să mă dedic albinelor. La un moment dat, capacitatea de producere era mai mare decât consumul nostru. Ca să avem un produs de calitate, l-am certificat. Cu doi ani în urmă, am scos un produs nou, miere naturală cu pomușoară, aprobat de Ministerul Sănătății. Nu are arome, conservanți, E-uri. De la vârsta de șase luni, până la 100 de ani, nu are nicio contraindicație. Iar în acest an am dat start unei noi idei: căsuțele de apiterapie, unde puteți să optați pentru două ore la o ședință, să vă cazați pe o noapte, să inhalați aerul din stup, pentru a vă fortifica și antrena sistemul imunitar. Toate investițiile sunt din economii, toți banii îi reinvestim. Nu ne permitem să ne ducem la odihnă. Eu nu am aplicat la proiecte, pentru că nu mă încadrez în cerințele proiectelor rurale. Majoritatea proiectelor se dau în localități mai îndepărtate de capitală.”

Jurnal.md / Nadejda ROȘCOVANU

Ecaterina Munteanu spune că are trei copii și are cu ce-i crește datorită albinelor, pasiune pe care a moștenit-o de la bunicul ei.

El a învățat-o ce înseamnă albinărit și cum să câștige un ban din această pasiune.

Jurnal.md / Nadejda ROȘCOVANU

Ala Grosu, din Plopi, raionul Cantemir, a muncit cinci ani în Londra, s-a întors acasă și a investit banii în 75 de familii de albine.

„Inițial a fost mai greu, dar acum avem și o bază de clienți, ne-am și adaptat la regimul de muncă. Mai târziu am participat și la un concurs de proiecte, bani din care am cumpărat un aparat de cremare, ca să facem miere crem, am luat centrifugă electrică, faguri, borcane, utilaje de descăpăcit masa, tot ce ține de apicultură pentru a lucra mai ușor. Nu știam nimic despre apicultură când m-am apucat, aveam o bibliotecă mare de cărți, cu taică-meu, cu soțul, cu mama am citit mult, ne-a ajutat foarte mult și domnul de la care am cumpărat albinele. Iar la aceste târguri, am început a prinde la aripi”, mărturisește Ala.

Taxele impuse producătorilor de magazine sunt exagerate

„Oamenii aceștia sunt toată ziua în câmp, iar sâmbăta și duminica sunt aici. Nu-i așa ușor să stai în soare, în praf, după o săptămână de muncă”, analizează situația agricultorilor Diana Crudu, arătându-ne cum patroana unei companii de făină din Iurceni încarcă cutii în mașină. „Ca un hamal, tot ea e contabilă, tot ea e administratoare”, spune ea.

Diana afirmă că, din discuțiile pe care le duce cu producătorii, una dintre marile dureri ale lor sunt taxele exagerate pe care le impun rețelele de magazine.

„De exemplu, la un pachet de făină care costă 10 lei, magazinul percepe 3,30 lei. E bine să aducem în discuția publică acest aspect, pentru că magazinele de obicei se victimizează, dar cei dezavantajați sunt de fapt producătorii. Nu e normal ca producătorului să-i rămână 50 de bani venit de la atâta muncă și investiție, iar magazinelor să le revină 3,50 lei. E distorsionată această proporție. În general, e o batjocură ce se întâmplă la noi. Șefii de magazine caută fel de fel de șmecherii, nu le semnează contractele cu lunile”, afirmă Diana, adăugând că „locul producătorului local nu e pe asfalt lângă parcul „Alunelul”, în praf, căldură și gaze de eșapament. Locul lui e pe rafturile magazinelor. El trebuie de luni până sâmbătă să producă, în weekend să se odihnească și de luni iar să înceapă munca”.

Producătorii confirmă cele afirmate de organizatoarea târgurilor.

„Noi, de exemplu, luna asta am vândut într-o rețea de magazine produse în valoare de 220 de mii de lei, dintre care 50 de mii de lei le-am achitat lor. De fapt, aceste produse se consideră sociale, pentru acestea ei nu trebuie să perceapă bonus, dar ei au făcut așa încât au trecut-o la logistică”, adaugă o producătoare.

Abuzul acesta din partea rețelelor ar fi din cauza că nu au concurenți și se alintă când vine vorba de mărfurile autohtone, spun producătorii. Dacă ar fi ca micii producători să poată exporta, munca lor ar avea preț și pe piața internă, spun ei.

Jurnal.md / Nadejda ROȘCOVANU

Frații Lichi, Gheorghe și Victoria. Astăzi frații Lichi cresc 200 de oi și vând brânză țărănească adevărată. După un accident pe care l-au avut părinții lor, copiilor le-au rămas să ducă greul și să lupte pentru existență.

Jurnal.md / Nadejda ROȘCOVANU

Ala Nichita produce făină și ulei.

Jurnal.md / Nadejda ROȘCOVANU

Cadâmba Ioana Alexandra: „Bunicii au moară și lumea din sat deja nu ține pământ. Ca să nu închidem moara, am luat hotărârea, împreună cu familia, să încercăm să facem ceva, să folosim făina. Mi-a venit idea că se poate de făcut covrigei. Am găsit covrigei cu vin alb, după tehnologie italiană. Datorită acestui târg avem vânzare în magazine.”

Jurnal.md / Nadejda ROȘCOVANU

Elena Votcarev: „Am încercat să producem ciocolată cu fructe uscate conform tehnologiilor italiene, după ce am înțeles că e mai rentabil să produci ceva din ceea ce crești. Astăzi producem doar 20% din capacitate, fiindcă nu avem unde realiza marfa. Piața românească ar fi marea noastră salvare."

Jurnal.md / Nadejda ROȘCOVANU

La ora actuală, Republica Moldova importă cu 100 de milioane de euro mai mult decât exportă. Ne mândrim că exportăm vinuri de milioane, dar nimeni nu ne spune că importăm de câteva ori mai mult ceai. Suntem o țară agrară care ar putea produce singură acest ceai, din diverse buruieni, dar noi ne conducem încă după niște reguli și standarde sovietice învechite. Cu 30 de ani în urmă aveam 200 de mii de hectare de plante oleaginoase, salvie, levănțică. Astăzi noi importăm mentă din India.

Și asta se întâmplă din cauză că nu avem agenții serioase care să se ocupe de promovarea exportului, care să ne reprezinte, să construiască punți de legătură între producători și distribuitorii dinafară. Piața Republicii Moldova este prea mică, oamenii aceștia trebuiesc ghidați și ajutați să iasă pe piața exterioară. Nu departe, în Ungaria, Cehia, dar mai ales în România.