Google, Facebook și Apple trimit o armată de avocați la Bruxelles; Cum încearcă giganții să scape de legislația UE

În centrul confruntării legale se află Digital Markets Act (DMA), încercarea extraordinară a Bruxelles-ului de a reprima abuzurile anticoncurențiale din partea unor companii precum Google, Amazon, Meta, Apple și Microsoft. Regulile sunt la doar câteva luni până vor intra în vigoare, dar avocații își ascut cuțitele.

UE are motive întemeiate să fie în gardă. Comisia Europeană nu a reușit să controleze dominația pe piață a Google în ultimii ani, așa că acum acordă prioritate reglementării de stabilire a fair-play-ului prin DMA. Dacă DMA este acum desființată sau ocolită de avocați, asta ar putea afecta statutul UE de reglementator global eficient.

„Am fost la întâlniri cu aceste companii. Există un număr enorm de avocați. Am putea avea cu ușurință 15, 20, 25 de avocați în jurul mesei”, a declarat Gerard de Graaf, de la Comisia Europeană, potrivit Politico, citat de Impact.ro.

Bruxellesul nu este străin de eșecurile din sfera competiției. Pe fondul unui șir jenant de pierderi în instanță, șefa UE pentru concurență, Margrethe Vestager, a pierdut dosarul pentru a recupera 13 miliarde de euro din taxe neplătite datorate de Apple Irlandei. Big Tech știe acum foarte bine că avocații UE sunt departe de a fi invincibili.

„Vor fi litigii, fără îndoială. Suntem pregătiți pentru litigii, dar am dori o discuție constructivă cu platformele, mai degrabă decât o discuție contradictorie”, a mai afirmat Gerard de Graaf.

Prima încercare s-ar putea concentra pe ceva la fel de elementar precum determinarea serviciilor de platformă care intră sub incidența regulilor, un proces care va începe la începutul anului 2023.

Pentru a intra în domeniul de aplicare al regulilor, companiile trebuie să aibă o cifră de afaceri de cel puțin 7,5 miliarde EUR în ultimii trei ani și să ofere un serviciu de platformă cu peste 45 de milioane de utilizatori finali activi în fiecare lună.

„Pot exista dezacorduri, chiar și în etapa de desemnare. Este probabil să existe diferențe de opinie în ceea ce privește modul în care sunt calculate unele dintre pragurile cantitative utilizate pentru a desemna platformele sau modul în care determinați un anumit serviciu de bază de platformă”, a spus Assimakis Komninos, partener la firma de avocatură White & Case.

„În primul rând, vor contesta desemnarea pentru a opri Legea Piețelor Digitale pentru o perioadă”, a spus și Christophe Carugați expert în practici anticoncurenţiale,

Acesta a mai precizat că se aștepta ca anumite firme din Big Tech să susțină că nu îndeplinesc cerințele pentru desemnarea unui anumit serviciu de platformă de bază, și, prin urmare, că sunt scutite de regulile UE.

Damien Geradin, un partener cu sediul la Bruxelles al Geradin Partners, care s-a confruntat în trecut cu giganți tehnologici precum Google și Apple, vede trei opțiuni pentru o strategie pe termen mai lung din partea Big Tech: conciliantă, agresivă sau mixtă.

„O strategie este de a accepta regulamentul și de a încerca construirea unei relații cu Comisia. O altă strategie ar putea fi extrem de ostilă și există deja câțiva candidați pentru asta. Cred că Apple nu dorește, în general, să facă nicio concesiune, iar Facebook tinde să adopte o abordare agresivă în relația cu autoritățile de reglementare”, a spus el.

În opinia acestuia, a treia posibilitate este o abordare mixtă, în care se vor evita litigiile în favoarea unei relații bune cu un organism care o va reglementa în următorii 20, 30 sau 40 de ani.

Unele companii tehnologice poartă discuții interne cu inginerii și managerii de produs înainte de a începe să se implice cu Bruxelles-ul în privința regulilor.