Filmul atacului de la Aeroport; Cum s-a întâmplat totul și ce spun sursele sub protecția anonimatului

Fostul polițist din Tadjikistan Rustam Așurov, condamnat anterior pentru un atac la o casă de schimb valutar din această țară, a sosit vineri, 30 iunie, la Chișinău, cu o cursă aeriană din Istanbul, unde ar fi ajuns din Uzbekistan.

Potrivit informațiilor publice, acesta a ieșit ilegal din țara sa, după ce pe 23 iunie ar fi participat la răpirea prim-vicepreședintelui băncii „Orienbank”, Șuhrat Ismatulloev. Menționăm că la această bancă este angajată și Zarina Rahmon, fiica președintelui Tadjikistanului Emomali Rahmon, iar instituția este condusă de Hasan Asadullozoda, cumnatul șefului statului.

Oricum, implicarea lui Așurov în răpirea bancherului trezește unele semne de întrebare pentru presa de la Dușanbe. Radio „Ozodi” anunță că în Tadjikistan au avut loc mai multe omoruri scandaloase și răpiri de persoane, dar niciodată numele comanditarilor acestor crime nu au fost făcute publice. Iar în dosarele de răsunet au fost condamnate unele persoane, despre adevărata vinovăție a cărora mulți se îndoiesc până în prezent. De aceea faptul că procurorii tadjici l-au declarat oficial pe Rustam Așurov în calitate de bănuit în dosarul privind răpirea lui Ismatulloev anume la 30 iunie, când a avut loc atacul de la Aeroportul Chișinău, pare a fi destul de ciudat în viziunea jurnaliștilor de la Radio „Ozodi”.

Și Viorel Cernăuțeanu, șeful IGP, a declarat într-o conferință de presă că autoritățile de la Dușanbe au întocmit fișierul pentru a-l anunța pe Așurov în căutare tocmai pe 30 iunie, însă acesta totuși nu a fost introdus în sistemul de căutare. Iată de ce polițiștii de frontieră moldoveni nu l-au găsit în nicio bază de date.

Sursele noastre afirmă că hotărârea de a interzice intrarea lui Rustam Așurov în R. Moldova nu le aparține polițiștilor de frontieră de la aeroport, ci Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) și SIS. Conform unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale și unor acte interne emise de cele două instituții odată cu declanșarea invaziei ruse în Ucraina, IGPF și SIS îi verifică la intrarea în țară pe toți cetățenii din țările care prezintă risc pentru R. Moldova, printre care se numără și Tadjikistanul, după care iau decizia dacă le permit sau nu acestora să treacă hotarul.

Așurov ar fi așteptat două ore rezultatul acestui control, pentru ca în cele din urmă să i se aducă la cunoștință că i se interzice accesul în R. Moldova. Atunci polițistul de frontieră Serghei Muntean i-ar fi cerut să-l urmeze și ar fi pornit ambii către zona sterilă a aeroportului, de unde tadjikul urma să fie returnat la Istanbul. Polițistul mergea în față și, la un moment dat, Așurov l-a lovit puternic, doborând-l la pământ, apoi i-a preluat pistolul. Incidentul a fost observat de către agentul de securitate Igor Ciofu de la Serviciul Protecție și Pază de Stat, care a alegat spre ei, pentru a-l neutraliza pe atacator, însă acesta l-a împușcat. În acest timp, Munteanu și-a revenit și ar fi încercat să se ridice, dar în aceeași clipă a fost ciuruit și el de două gloanțe.

În preajmă, se mai afla un polițist de frontieră tânăr, recent angajat, care nu era înarmat. Așurov și-ar fi îndreptat pistolul și către acesta, dar nu a tras, după ce polițistul ar fi ridicat mâinile în sus și s-ar fi retras. Totodată, ar fi intervenit și un polițist de frontieră străin de la Agenția europeană „Frontex”, instituție care colaborează de mai mulți ani cu IGPF. Agresorul a împușcat în direcția acestuia, însă nu l-a nimerit. Și doar apoi a apărut Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger”, care l-a capturat pe Așurov. În timpul schimbului de focuri, acesta a fost rănit grav, fapt care i-a și cauzat decesul.

Rustam Așurov, în vârstă de 43 de ani, s-a stins din viață luni seara, la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău. Procuratura Tadjikistanului la Kiev a anunțat că deocamdată nu a primit vreo solicitare de repatriere a corpului neînsuflețit. Dacă situația nu se va schimba, atacatorul de la aeroport va fi înmormântat la cimitirul „Sfântul Lazăr” din Chișinău, în așa-numitul sector al necunoscuților.