Amendați pentru că își priponesc vacile unde au păscut de veacuri // FOTOREPORTAJ

În R. Moldova există 61236,6 ha de arii naturale protejate de stat, dintre care 785,2 ha sunt incluse în categoria „monumente ale naturii geologice și paleontologice”, conform datelor Moldsilva.

Defileul Burlănești se întinde pe 10 ha și a fost luat sub protecția statului prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 13 martie 1962 nr. 111, iar statutul de protecție a fost reconfirmat prin Hotărîrea Sovietului de Miniștri al RSSM din 8 ianuarie 1975 nr. 5 și Legea nr. 1538 din 25 februarie 1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat.

râu dealuri

Conform legii, în aria monumentelor naturii de acest tip sunt prevăzute mai multe restricții, printre care și pășunatul, deși, de veacuri, multe din aceste pământuri au servit în calitate de pășuni pentru animalele satelor: vaci, oi, capre, cai, gâște. De veacuri, predecesorii noștri au depins de aceste animale, iar ele de pășunile din vecinătatea peșterilor, stâncilor, grotelor ect, incluse mai târziu în registrul ariilor protejate.

Privite de sus, pe unele din aceste monumete ale naturii, inclusiv Defileul de la Burlănești, mai pot fi observate și azi potecile bătătorite de mioare timp de sute de ani.

deal râu câmpuri

Pentru unii săteni, animalele sunt singura sursă de existență!

Câțiva locuitori ai satului Burlănești, raionul Edineț, s-au pomenit că nu mai au voie să-și priponească vacile lângă stâncile din marginea satului, acolo unde ovinele și bovinele burlăneștenilor au păscut de când se știu. Cu doar doi-trei ani în urmă, pe aceste locuri mai puteau fi văzute cirezi și turme de animale, acum însă nici cele vreo zece vaci, câte au mai rămas prin mahalaua de lângă stânci, nu mai sunt lăsate să pășuneze. Pentru mulți dintre gospodari e o problemă, pentru că vacile sunt singura lor sursă de supraviețuire, spun ei.

Până nu demult, niciun funcționar din administrația locală, vreun fost primar, sau șef al inspectoratului de ecologie raional nu le-au făcut vreodată probleme în acest sens, afirmă un burlăneștean.

Însă de vreun an de zile, nu au pace. Un consătean, angajat chiar în primărie, împreună cu fiu-său, îi tot terorizează cu scandaluri și sesizări depuse ba la poliție, ba la inspecția ecologică, cu pretextul că vacile ar distruge ariile protejate și copacii sădiți de ei pe malul Draghiștei, râu ce curge la poalele stâncilor sarmatice.

Jurnal.md / Nadejda Roșcovanu

Anume în urma unei astfel de sesizări s-au pomenit și cu ecologiștii “de la raion”, care le fotografiau vacile pentru a-i amenda, deși în atâția ani de când e în vigoare legea, aceștia nu și-au manifestat interesul pentru animalele care pășunau pe-acolo (Toate pozele ce ilustrează textul sunt surprinse pe stâncile Defileului Burlănești, în ultimii șapte ani).

Vor să investească în turism, înăbușind autenticitatea locului

Burlăneștenii presupun că ceea ce li se întâmplă e din cauză că ar exista interese pentru dezvoltarea turismului în aceste locuri protejate. Ei nu pot pricepe însă de ce animalele lor prezintă o piedică pentru turism, de ce până acum nu li s-a interzis să priponească vacile pe aceste teritorii din apropierea stâncilor, incluse în ariile protejate, de ce animalele sălbatice pot pășuna în zonele protejate, iar cele domestice care au păscut de veacuri pe lângă stânci, până a fi protejate de lege, nu? De ce inspectorii îi amendează pentru că își pasc animalele acolo, dar pe cei care fac motocross în zona protejată, ba, se mai întreabă ei.

sat vara

jurnal.md

Inspectorul raional: „noi trebuie să executăm legea!”

L-am sunat pe Adrian Rotaru, inspectorul raional care a mers pe stânci să investigheze sesizarea, ca să ne explice problema:

„Conform legii, pe teritoriul Defileului Burlănești este interzis pășunatul vitelor. Vitele pășunau pe teritoriul monumentului. Avem o plângere a unui cetățean, precum că se efectuiază pășunatul pe teritoriul monumentului. Dumnealui a anexat fotografii la petiție, precum că acolo erau vitele, fără stăpân priponite, dar aveau însemnele de identificare înregistrare la Agenția pentru Siguranța Alimentelor, cine e proprietarul. Vitele care azi erau la pășunat nu erau pe teritoriul monumentului, dar erau pe terenul aferent. Noi avem actul de inspectare făcut dar, totodată, vrem să identificăm care vacă a fost cu două zile în urmă acolo, nemijlocit la monument. Acuma facem un demers la Agenția pentru Siguranța Alimentelor să ne spună cine sunt proprietarii la cele două vaci care, cu două zile în urmă, se aflau pe teritoriul monumentului. După ce vor fi identificate persoanele, vor fi supuși răspunderii, conform Codului Contravențional, în baza art. 141. Aici, într-adevăr, este vădit încălcare, pentru că legislația nu permite pășunatul pe arii naturale protejate, acolo unde sunt crescute plante, unele din ele fiind incluse și în Cartea Roșie. Nimeni nu este mai presus de lege”, ne-a spus inspectorul.

vacă sat deal

Întrebat dacă acolo există un panou informativ și borne care să delimiteze terenul protejat, de care să se ghideze oamenii, inspectorul ne-a spus că obligația de marcare a teritoriului protejat aparține primăriei:

„În actul de inspectare este menționată prescripția pentru primărie, de instalare a bornelor și stabilire pe teritoriul monumentului a panoului cu interdicția. Alături, pe terenul aferent monumentului, este pășune. Dar, pe teritoriul monumentului curge râul, unde ei adapă vacile. Ei au delimitat imaș special pentru păscutul vacilor dar, cum menționează ei, le e mai comod să le ducă pe teritoriul monumentului, decât pe imaș. Dacă în lege este indicat interdicția de a paște, noi nu suntem mai presus, sau s-o tălmăcim, trebuie s-o executăm”, ne-a explicat ce a depistat la fața locului șeful Inspecției pentru Protecția Mediului din raionul Edineț.

Legea interzice intervenția omului în ariile protejate

Unele fotografii surprinse pe malurile râului Draghiște, teritoriu insclus în aria protejată, demonstrează faptul că buruienile, nepășunate ori nelichidate de om, pot reînsălbătăci locul. În primăvara trecută burlăneștenii s-au confruntat cu un incediu de vegetație uscată, care ar fi putut afecta și casele din sat, dacă focul nu ar fi fost depistat și stins la timp de către pompieri.

Jurnal.md / Nadejda Roșcovanu

Interzicerea pășunatului pe ariile protejate din Republica Moldova, după exemplul cazului de la Burlănești, ar însemna degradarea locului și crearea pericolelor de incendii, dar și lipsă de pășuni, o condamnare pentru oamenii ce au mai rămas prin sate, care abia de leagă tei de curmei. Prin satele noastre dispar deja animalele domestice care pășunează, ce au și ele un rol important în natură. Degrabă, zic țăranii, turiștii care le vor vizita locurile nu vor mai vedea măcar o vacă pe aceste dealuri, poate doar la gradinile zoologice.

Am apelat la Ministerul Mediului, să ne explice un specialist legea și cum vede situația dată. Serviciul de presă ne-a direcționat către Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Daniel Zugravu, șeful adjunct al inspectoratului în cauză, după ce s-a documentat, ne-a explicat că Defileul Burlănești este monument natural paleontologic și, conform legii, în limitele hotarelor monumentelor paleontologice există mai multe restricții, inclusiv și pășunatul:

“În perimetrele monumentelor paleontologice sunt strict interzise: extragerea zăcămintelor naturale de orice natură, depozitarea și neutralizarea deșeurilor industriale și a celor menajere, orice construcții, instalații sau poziționare de conducte, funcții a căror utilitate nu au nimic în comun cu destinația monumentelor paleontologice, orice alte activități cu efecte distructive: pășunatul , cositul fânului, tăierea arborilor și arbuștilor, etc..

Se permit: cercetările științifice, turismul autorizat, organizarea expozițiilor, filmările autorizate, alte activități care nu pun în pericol integritatea acestora”, ne-a informat Zugravu.

Jurnal.md / Nadejda Roșcovanu

Șeful adjunct al Inspectoratului pentru protecția Mediului ne-a mai spus că, recent, în Burlănești s-a făcut o adunare, unde populația și administrația publică locală a fost informată despre importanța ariilor protejate, li s-a spus ce se permite și ce nu, iar reprezentanților administrațiilor locale li s-a indicat să delimiteze prin borne teritoriul protejat și să plaseze panouri informative.

Cât despre riscul degradării ariilor protejate, dacă nu vor fi pășunate, expertul a spus că nu crede ca acestea să sălbătăcească atât de repede, pentru că e necesar de sute de ani ca să se ajungă la împădurirea stâncilor:

„La un strat fertil de 5-10 centimetri, eu nu cred că o să predomine vegetația arboricolă, pentru asta trebuie să fie evoluție de sute de ani, maximum ce putem avea acolo e pinul. Fiecare plantă are arealul ei, domeniul unde vegetează.”

Jurnal.md / Nadejda Roșcovanu

Ceea ce ne-a mai explicat Daniel Zugravu, referitor la ariile protejate, e că în aceste zone nu e permisă deloc intervenția umană. Respectiv, și persoana de la Burlănești care a sădit copacii pe malul Draghiștei, și care a depus sesizare pe vitele burlăneștenilor la Inspectorii de mediu din Edineț a încălcat legea când a sădit copacii fără expertiză ecologică.

“Omul nu are dreptul să intervină în aceste arii protejate, ele își păstrează genofondul, autenticitatea. Cum sunt, așa trebuiesc păstrate. Numai în cazul cercetărilor științifice, dacă se constată că trebuie făcute intervenții, atunci se modifică. În restul cazurilor, se păstrează forma lor naturală. Inclusiv expertiza ecologică a proiectului pentru refacerea ecologică a ariilor protejate se face în baza studiilor și propunerilor academicienilor, pe fiecare caz în parte. Ei cercetează ce trebuie protejat, ce se poate modifica, în cazul degradării unor componente, pentru îmbunătățirea stării sitului dat”, ne-a spus Daniel Zugravu, șeful adjunct al Inspectoratului pentru Protecția Mediului.

Jurnal.md / Nadejda Roșcovanu

Toltrele Prutului (sau Stâncile Prutului), printre care și Defileul Burlănești, sunt un lanț de formațiuni calcaroase de tip recif, rispite pe o distanță de circa 200 km de-a lungul Prutului de Mijloc, în Republica Moldova. Încep din apropiere de Criva, în zona graniței de nord a țării și continuă până la Cobani, 200 km mai la sud. Câteva din ele sunt declarate monumente ale naturii și sunt protejate prin lege. Aceste lanțuri de recifi calcaroși sunt constituite din fosile de corali, moluște, scoici, alge calcaroase și alte organisme marine, care populau mările tropicale Tortoniană și Sarmatică acum 10-20 milioane de ani.

Toltrele Prutului sunt concentrate pe o suprafață restrânsă, în bazinele râurilor mici Larga, Vilia, Lopatnicul, Draghiștea, Racovățul, Ciuhurul și Camenca care se varsă în porțiunea Prutului de Mijloc. Deși fragmentate puternic în mai multe locuri, lanțurile de recife se mai prezintă și astăzi ca o structură unitară ce se întinde pe o distanță de aproape 200 km. Au fost luate sub protecția statului prin hotărâri și legi din anii 1975 și 1998.

Cu toate acestea, unele stânci sunt brăzdate, din ele se mai extrage și astăzi piatră, nisip si alte zăcăminte minerale.