Ce face Republica Moldova dacă Odessa cade? Scenariile propuse de generalii Coropceanu și Stoian

Răspunsul la întrebarea „Cum ar trebui să se comporte Republica Moldova în cazul în care cad marile fortărețe din sudul Ucrainei?” îi frământă pe cea mai mare parte de moldoveni încă de la începutul invaziei ruse în țara vecină, din 24 februarie. Și, deși după un val de incidente periculoase și aproape regulate, care au răsunat pe malul stâng al Nistrului încă în luna aprilie, spiritele s-au mai calmat și riscurile de securitate pentru țara noastră s-au redus considerabil, unii cetățeni continuă să fie îngrijorați de cum ar putea evolua lucrurile, mai ales că în războiul de la câteva sute de kilometri de hotarul moldovenesc nu se întrevede nicio finalitate în timpul apropiat.

În acest sens, invitații de mirecuri, 8 iunie, din cadrul emisiunii„Secretele Puterii” de la Jurnal TV, generalii Ion Coropcean și Vitalie Stoian, au încercat să contureze posibilele variante care există pentru situația în care Republica Moldova ar fi vizată în mod direct de invazia armatei ruse.

„Există un algoritm politic care vizează succesiunea adoptării unor documente politico-juridice care ar permite creșterea potențialului de rezistență a forțelor armate ale țării și de descurajare a eventualelor acțiuni împotriva Moldovei. Și, iarăși, și aici avem mai multe scenarii. În primul dintre ele, chiar dacă forțele ruse se apropie de hotarul Republicii Moldova, acest lucru nu înseamnă că Federația Rusă va întreprinde acțiuni împortiva Republicii Moldova. Ea va asigura joncțiunea cu Republica Moldova și se va opri la aspectul de continuare a misiunii sale în Ucraina, întrucât cucerirea Odesei este doar o parte a problemei. A doua parte a problemei este Bugeacul, acesta fiind, de asemenea, deloc ușor de cucerit având în vedere teritoiul său, dar și aspectele de comunicare teritorială cu această regiune”, a explicat generalul Ion Coropceanu.

În ceea ce privește acțiunile concrete care ar putea fi luate pe măsură ce forțele militare ale Rusiei s-ar apropia de hotarul țării noastre, expertul în chestiuni militare a declarat că și în acest caz posibilități ar fi mai multe, variind în funcție de situația din teren. Însă ceea ce este importnat de înțeles este că pregătirea prealabilă este un drept suveran al țării nostre pe care trebuie să-l recunoaștem și, la necesitate, să facem uz de el.

„În eventuala posibilitate de creștere a riscului, în care trupele invadatoare se apropie de granița Republicii Moldova, însăși țara noastră poate întreprinde următoarele acțiuni. Poate fi pregătită, prin examinarea posibilității declarării stării de asediu. Starea de asediu se declară când există un risc în privința securității, integrității, independenței Republicii Moldova. Asta nu însemană însă că noi pe cineva declarăm inamic. Noi ne pregătim pentru a ne apăra. Iar exemplu este Elveția în anul 1939 care, în ajunul acțiunilor de declanșare a celui de-al Doilea Război Mondial, a intrat în stare de război, s-a mobilizat, a mobilizate 450 000 de militari și au asigurat acțiunile de apărare a teritoriului său. Deci, acesta este un drept al nostru suveran pe care a-l examinăm și să ne asigurăm. Apoi, putem în paralel cu declararea stării de asediu să asigurăm mobilizarea parțială a forțelor armate, la capacități minime, pentru ca, pe de o parte, să descurajăm și, pe de altă parte, să le îndreptăm pe direcțiile preconizate din estul Republicii Moldova”, a mai adăugat Coropceanu.

Generalul a vorbit și despre un alt scenariu, în care, după ce s-ar face joncțiunea în rezultatul căderii Odessei, ar putea exista o mișcare a trupelor din regiunea transnistriană. Și în acest caz, Ion Coropceanu examinează mai multe posibilități de viitoare acțiuni ale forțelor separatiste, militare și ale Federației Ruse.

„Prima variantă este cea în care toate forțele stau nemișcate și nu se implică, o variantă care este, de altfel, cea mai probabilă. Dar mai este încă o variantă, în care pentru Federația Rusă ar putea prezenta un interes față de stocurile de armament, de tehnică și de muniții, inclusiv apare problema depozitului de la Cobasna. Dar depozitul de la Cobasna în situația aceasta apare nu atât ca element al pericolului ecologic și umanitar în cazul unor deflagrații, pericol despre care noi până acum am discutat, dar acum, în schimb, el ar prezenta interes din punct de vedere al stocurilor. Munițiile, rachetele, obuzele ar scurta brațul logistic de asigurare a forțelor și evident că trebuie luată în calcul această variantă”, conchide spre finalul analizei sale generalul Coropceanu.

Vitalie Stoian, totodată, punctează că un alt scenariu vehiculat în spațiul public, mai ales de către unele persoane cu vizibilitate din Ucraina, în care Republica Moldova ar putea și ar trebui să apeleze la România pentru a se apăra de invadatori, este unul foarte puțin probabil din cauza statutului de țară membră a Alianței Nord-Atlantice deținut de statul vecin.

„Eu nu cred că această variantă propusă de colegii din Ucraina este cea mai bună. România este țară-membră NATO și, respectiv, dacă ar interveni pe teritoriul Republicii Moldova cu suport militar, aceasta ar însemna implicarea directă a NATO în conflict militar, ceea ce este mai puțin probabil. În schimb, sprijinul din partea organizațiilor internaționale este cât se poate de posibil”, a menționat generalul Stoian.