Pericol nuclear pentru toată lumea: „Cernobâlul” de pe fundul mării

Cu un proiect de decret publicat în martie, președintele Vladimir Putin a demarat o inițiativă de ridicare a două submarine nucleare sovietice și a patru compartimente de reactoare de pe fundul mări, reducând cantitatea de material radioactiv din Oceanul Arctic cu 90%. Primul pe listă este submarinul K-159.

Mesajul lui Putin, care vine înainte ca Rusia să prezideze Consiliul Arctic, anul viitor, este că țara nu este numai puterea militară și comercială preeminentă în Arctica, care se încălzește în urma schimbărilor climatice, ci și un gardian al mediului.

Submarinul K-159 se află chiar în afara Murmanskului, în Marea Barents, o zonă de pescuit crucială și habitat al multor animale marine protejate.

În același timp, Rusia conduce o altă „nuclerizare” a Arcticii cu noi nave și arme, dintre care două au suferit deja accidente.

În timpul Războiului Rece, Statele Unite și Uniunea Sovietică au construit peste 400 de submarine cu propulsie nucleară.

La doar 97 de mile de la granița cu Norvegia, membru al NATO, portul arctic Murmansk și bazele militare înconjurătoare au devenit centrul marinei nucleare și al spărgătoarelor de gheață ale URSS, precum și al combustibilului lor uzat foarte radioactiv.

După căderea Cortinei de Fier, consecințele au apărut. De exemplu, în Golful Andreieva, unde 600.000 de tone de apă toxică s-au scurs în Marea Barents dintr-un rezervor de stocare a deșeurilor nucleare, în 1982, combustibilul, combustibilul uzat de la peste 100 de submarine a fost conservat în mare parte în butoaie care au ruginit sub cerul liber, scrie EVZ.ro.

Temându-se de contaminare, Rusia și țările occidentale, inclusiv Marea Britanie, au lansat o amplă operațiune de curățire, cheltuind aproape 1,3 miliarde de dolari pentru dezafectarea și demontarea a 197 de submarine nucleare sovietice, eliminarea bateriilor de stronțiu de la 1.000 de balize de navigație și au început să elimine carburanții și deșeurile din Golful Andreieva și din alte trei situri periculoase de pe coastă.

Între timp, deșeuri nucleare sovietice au fost, de asemenea, deversate în mare, iar acum accentul s-a mutat acolo.

Un studiu de fezabilitate din 2019 realizat de un consorțiu care include firma britanică de securitate nucleară Nuvia a găsit 18.000 de obiecte radioactive în Oceanul Arctic, între care 19 nave și 14 reactoare.

Studiul a constatat că 1.000 au încă niveluri ridicate de radiații gamma penetrante. 90% din acestea sunt conținute în șase obiecte pe care corporația nucleară rusă Rosatom le va ridica în următorii 12 ani, a declarat Anatoli Grigoriev, șeful asistenței tehnice internaționale a Rosatom, pentru Future Planet: două submarine nucleare și compartimente de reactoare de la trei submarine nucleare și de la spargătorul de gheață Lenin.

„Considerăm chiar și probabilitatea extrem de scăzută a scurgerii de materiale radioactive din aceste obiecte ca reprezentând un risc inacceptabil pentru ecosistemele arctice”, a declarat Grigoriev.

Nu s-a întreprins niciodată o astfel de curățare nucleară amplă pe mare. Astfel de acțiuni reclamă operațiuni în ape glaciale care sunt sigure doar trei sau patru luni din an. Cele două submarine nucleare vor reprezenta o provocare și mai mare.

Unul dintre ele este K-27, cunoscut cândva ca „peștele de aur” din cauza costului său ridicat.

Acest submarin de atac, cu o lungime de 118 metri, a cunoscut probleme după lansarea sa, în 1962, cu reactoarele sale experimentale răcite cu metal lichid, dintre care a fost avariat, șase ani mai târziu, expunând 9 marinari la doze fatale de radiații. În 1981 și 1982, marina a umplut reactorul cu asfalt și l-a sabordat la est de insula Novaia Zemlia, în doar 33 de metri adâncime.

K-27 a fost scufundat după instalarea unor măsuri de siguranță care ar trebui să mențină epava în siguranță până în 2032.

Dar un alt incident este mai alarmant. K-159, un submarin de atac cu o lungime de 107 metri, a funcționat din 1963 până în 1989.

K-159 s-a scufundat fără avertisment, trimitând 800 kg de combustibil de uraniu uzat pe fundul mării într-o zonă piscicolă și de transport maritim chiar la nord de Murmansk. Thomas Nilsen, editor al ziarului online The Barents Observer, descrie submarinele ca fiind un „Cernobîl cu încetinitorul pe fundul mării”.

Situația s-a schimbat acum, pe măsură ce interesul Rusiei reînvie pentru Arctica ,cu tot cu porturile sale sovietice și orașele militare în paragină.

Din 2013, șapte baze militare arctice și două terminale petroliere au fost construite în cadrul Rutei maritime a Nordului, o cale de navigație mai scurtă către China, pe care Putin a promis un trafic de 80 de milioane de tone de marfă până în 2025.

Rusia, Norvegia și alte țări ale căror nave de pescuit străbat apele abundente ale Mării Barents s-au trezit acum cu o sabie a lui Damocles atârnată deasupra capului.

Consecințele unui accident radioactiv în Marea Barents sunt incalculabile.

Peste 20 de țări continua să interzică fructele de mare japoneze, de exemplu, chiar dacă studiile nu au reușit să găsească concentrații periculoase de izotopi radioactivi la peștii răpitori din Pacific după accidental nucleare de la Fukushima în 201.

Orice interdicție a pescuitului în mările Barents și Kara ar putea costa economiile rusă și norvegiană 120 de milioane de euro pe lună, potrivit unui studiu de fezabilitate al Comisiei Europene despre proiectul de ridicare al submarinelor nucleare din Marea Barents.

Pe de altă parte, operațiunea de ridicare a unui submarin de pe fudul mării este una extrem de costisitoare și nu totdeauna cu șanse de reușită.

Cu toate acestea, în timp ce urmărește o Arctică „curată”, Kremlinul sprijină, de asemenea, dezvoltarea arctică a petrolului și gazelor, care reprezintă cea mai mare parte a transportului maritim pe ruta Mării Nordului.

Și chiar dacă Putin curăță moștenirea nucleară sovietică din nordul îndepărtat, el își construiește o moștenire nucleară proprie. O producție constantă de spărgătoare de gheață cu propulsie nucleară, plus singura centrală nucleară plutitoare din lume, reprezintă această moștenire.

Între timp, Flota Nordului construiește cel puțin opt submarine nucleare.