Zilele revistei „Convorbiri literare”, ajunse la a XXVII-a ediție; Nume grele din literarură, prezente la eveniment

La rândul său, eminescologul Nicolae Georgescu a subliniat că revista Convorbiri literare a apărut concomitent cu Academia Română: „Culturile majore în secolul al XIX-lea se disting prin împărțirea materialului tipografic între ziar și carte. Cultura română, la ora actuală și de un secol încoace, trăiește mai mult în ziare, reviste, în periodice. Convorbirile literare au apărut concomitent cu Academia Română care este făcută, este instituită, să dea seamă de toate provinciile culturale ale românilor. Este, am putea spune, parlamentul cultural al românilor, indiferent de granițe, de situația geo-politică. Convorbirile literare au același program. Reprezintă prima revistă care vrea să îmbrățișeze totul. Nu mai este locală, nu mai este punctiformă, ci este atentă la întregul fenomen cultural românesc și în felul acesta a rezistat”, a precizat Nicolae Georgescu.

Zilele Revistei Convorbiri literare au debutat cu simpozionul: POESII, de Mihai Eminescu – Ediția princeps realizată de Titu Maiorescu acum 140 de ani. „În acest an se împlinesc 140 de ani de la apariția ediției Princeps, coordonată de Titu Maiorescu”, a precizat Cassian Maria Spiridon, directorul Convorbirilor literare. Acesta a adăugat că la 21 decembrie 1883 a apărut, la editura Socec, volumul „Poesii” de Mihai Eminescu, sub redacţia lui Titu Maiorescu, acesta fiind primul şi singurul volum de poezii eminesciene tipărit în timpul vieţii poetului. Volumul conţine o selecţie de poezii realizată de Titu Maiorescu, selecţie care cuprindea 61 de poezii, în principal antume, dintre care 26 în primă apariţie.

Prezent la Iași, Nicolae Georgescu, a cărui operă este dedicată aproape integral eminescologiei, unul dintre cercetătorii care cunoaşte toate ediţiile poeziei lui Eminescu, dovadă fiind masiva lui teză de doctorat, în două volume, Eminescu şi editorii săi, a spus că, în opinia sa, arhitectul ediţiei princeps este chiar Eminescu, nu Titu Maiorescu. „Nu avea timp Titu Maiorescu să se ocupe de ea, pe de o parte, pe de alta, creşterea aceasta din poezie în poezie este una organică, are sens, un sens dorit de autor. Poeziile din ediţia princeps au greşeli de tipar, aceleaşi din Convorbiri. Sunt vreo 20 de asemenea greşeli, de unde îţi dai seama că în 1883 s-a cules textul după cel tipărit deja în Convorbiri literare. Putea să facă asta doar Eminescu; el, se pare, a pus poeziile teanc, a intercalat cele 26 de poezii noi şi aşa au ajuns la tipar”, a subliniat Nicolae Georgescu.

Trebuie să subliniem faptul că, într-o scrisoare adresată lui Mihai Eminescu, în 1884, Maiorescu scria: „Acum trebuie să știi că volumul de poezii ce ți l-a publicat Socec, după îndemnul meu, în Decembrie anul trecut, a avut cel mai mare succes, așa încât Socec stă încă uimit. În aceste 7 săptămâni de la apariție s-au vândut 700 de exemplare; o mie este toată ediția și de pe acum trebuie să te gândești la ediția a doua, în care vei putea face tu toate îndreptările ce le crezi de trebuință. Poeziile D-tale sunt azi cetite de toate cucoanele, de la Palat până la mahalaua Tirchilești, și la întoarcerea în țară te vei trezi cel mai popular scriitor al României. Așa cam este, dar tot nu este rău, când te simți primit cu atâta iubire de compatrioții tăi.”

La rândul său, academicianul Mihai Cimpoi a precizat că receptarea critică a lui Eminescu şi a operei poetice evocă două mari momente importante. „Primul moment constituie articolul lui T. Maiorescu din 1898, ce urmează primei ediţii de poezii, în care criticul impune imaginea unui spirit schopenhauerian, a geniului pur abstract. Al doilea moment corespunde publicării poeziilor postume în ediţia Perspessicius, studiilor lui G. Călinescu şi T. Vianu din anii 1930, urmate de interpretarea lui Ion Negoiţescu, tipărită în 1968, prin care se stabilesc valoarea postumelor şi imaginea poetului nepereche”, a spus Mihai Cimpoi.

Ziua de vineri, 21 aprilie 2023, a debutat la Casa cu Absidă „Laurențiu Ulici” cu Simpozionul Dimitrie Cantemir (1673-1723). „La Convorbiri literare au fost convorbiri literare cu adevărat, la cel mai înalt nivel”, a concluzionat academicianul Mihai Cimpoi. După simpozion a urmat lansarea unor cărți importante cum ar fi N.A. Bogdan, Memoria pământului românesc.

Locuri și oameni, ediție îngrijită de Liviu Papuc care precizează: „Am inclus între aceste coperte scrierile cu mai pronunțat aspect literar ale lui N.A. Bogdan, «Scrisorile» prin care dădea seamă de starea Iașului și a împrejurimilor acestuia la un moment dat, apoi notele de călătorie, evocările unor figuri contemporane, la care am adăugat, în reluare, Iașul – Leagăn al unirii neamului românesc. 1916-1918. Reminiscențe și însemnări, publicată în 2018”, precizează Liviu Papuc.

Participanții la Zilele Revistei Convorbiri literare au putut viziona și expoziția de Artă Vizuală „Atelier 35”, eveniment dedicat artiștilor aflați la început de carieră din Iași. „Atelier 35” este un eveniment organizat de mai bine de 30 de ani de către Filiala ieșeană a Uniunii Artiștilor Plastici din România, care certifică depășirea limitării spațio-temporale injuste a artelor ieșene și existența unor căutări plastice perfect acordabile la noua avangardă a picturii”, a subliniat Lect. univ. dr. Maria Bilașevschi, președintele UAP Iași.

Cea de-a doua zi a manifestărilor s-a încheiat cu festivitatea de acordare a premiilor anuale ale revistei Convorbiri literare, a Premiului Național „Iacob Negruzzi” pentru reviste literare și a Premiul Național „Titu Maiorescu” pentru critică literară. Evenimentul a avut loc în Sala „Vasile Pogor” a Primăriei Municipiului Iași. Premiile acordate sunt:

- Premiul pentru Debut: ANCA SIMITOPOL, pentru volumul Timpul care se varsă în veșnicie, Editura Ideea Europeană

„Mulțumesc revistei Convorbiri Literare pentru acordarea acestui premiu care mă onorează. Cred că este important să scriem, să citim despre istorii locale, pentru că ele fac legătura dintre generații și reamintesc și ne formează atașamentul față de cine suntem noi”.

- Premiul pentru Poezie: OLIMPIU NUȘFELEAN

„Premiul este o surpriză. Eu scriu poezie, proză și eseu. Nu știu la care țin mai mult. Noi, românii, avem această înclinație pentru a trăi poetic, chiar dacă în ultimii ani am început să ne pierdem această calitate. Mulțumesc pentru premiu și doresc tuturor să avem puterea de a trăi în continuare poetic”.

- Premiul pentru Eseu: DAN PETRUȘCĂ

„Am pornit să scriu o carte despre iubire și când am terminat-o mi-am dat seama că habar nu am ce este. Nici nu mi-am imaginat că am să o scriu vreodată. Mi-am dat seama că există și iubirea de prietenie de care vorbea Aristotel. Am simțit asta chiar în acest moment, iubirea de prietenie s-a răsfrânt asupra mea.”

- Premiul pentru Proză: RĂSVAN POPESCU

„Este un premiu important pentru mine, un premiu care mă încurajează să merg mai departe. Cu atât mai mult este mai important, cu cât este un premiu care vine de la o revistă de prestigiu și de tradiție, așa cum este Convorbiri literare”.

- Premiul „SIMION MEHEDINȚI”: DUMITRU PĂCURARU

„Eu am o legătură specială cu Iașul. În primul rând, pentru că mă chemă Păcuraru. Apoi, strămoșii mei au plecat în Transilvania din Moldova. Unul dintre ei se numea Sturza. Munca de gazetar m-a apropiat într-un fel și m-a făcut să înțeleg tragedia prin care a trecut Eminescu”.

- Premiul „I.E. TOROUȚIU”: ATTILA F. BALAZS

„Astăzi Iași este capitala culturală a României. Am tradus peste 50 de poeți în limba maghiară și am să continui această preocupare și, prin colaborarea noastră, sper că vom continua promovarea literaturii române în lume”.

- Premiul „AL. TZIGARA-SAMURCAȘ”: DRAGOȘ PĂTRAȘCU

„Nefiind poet, scriitor... este o mare surpriză pentru mine să primesc acest premiu. Sunt foarte încântat. Îl consider unul dintre cele mai importante pe care le-am luat în cariera mea de artist. Poezia a constituit și constituie unul dintre punctele de plecare pentru majoritatea lucrărilor mele”.

- Premiul de Excelență: NICOLAE GEORGESCU

„Este o împlinire de demult sperată de mine, am vrut să ating acest punct de centru al Moldovei, acest punct de capitală culturală a României. Cezar Ivănescu m-a impulsinonat. Mi-a spus: numai acolo vei reuși. Iată că am reușit. Doresc longevitate revistei, dincolo de noi”.

- Premiul Opera omnia: ION CRISTOFOR

„Este cel mai frumos cadou pe care viața mi-l putea face; pe 22 aprilie împlinesc o vârstă rotundă și văd acest premiu ca pe un cadou, nu știu cât de meritat, din partea Convorbirilor literare”.

- Premiul Naţional „IACOB NEGRUZZI” pentru cea mai bună revistă literară : LUCEAFĂRUL DE DIMINEAȚĂ, director DAN CRISTEA

Emil Lungeanu: „Mă bucur mai mult de acest premiu acordat revistei Luceafărul de dimineață decât de un premiu personal”.

- Premiul Naţional pentru Critică „TITU MAIORESCU”: MIHAI CIMPOI

„Vă mulțumesc pentru această apreciere foarte înaltă, este un premiu național. O să se cam sperie lumea de la Chișinău. În ceea ce privește această definiție care mi se dă că sunt cel mai bun eminescolog, cel mai mare... vin cu precizarea că sunt cel mai înalt, sau un eminescolog mai înalt. E un premiu care mă onorează. Am primit multe premii, dar acesta este deosebit, pentru că îl primesc într-un oraș de mare cultură, de la Convorbiri literare”.

Zilele Revistei Convorbiri literare sunt organizate de Asociația Revista Convorbiri Literare, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Iași, Rotary Club Iași și cu sprijinul SC Cotnari SA, Palas Iași, Universitatea Apollonia și Editura Doxologia.