Unde sunt banii europeni? Gavrilița: „Oamenilor nu le place să audă asta, dar banii au atenuat efectele crizelor” // VIDEO

O parte semnificativă din asistența financiară a Uniunii Europene, oferită țării noastre, a fost direcționată înspre fondurile de compensații, care urmau să apară în facturile cetățenilor în contextul crizei energetice care a lovit din plin în RM și a făcut ca prețurile să explodeze.

„O parte mare din ajutorul care a venit în buget a mers pentru aceste compensații, ajutor la contor, iar fiecare se poate uita în factură și poate vedea că majoritatea gospodăriilor, majoritatea familiilor din Moldova au primit acest ajutor din partea statului. Mai mult ca atât, acest program a fost targetat - cei care aveau nevoie de mai mult, au primit mai mult”, a precizat ex-premiera țării.

În plus, o altă parte a fondurilor europene au fost investite în proiecte costisitoare de infrastructură și dezvoltare regională, ale căror efecte pozitive nu pot fi observate imediat în buzunarul cetățenilor, ci doar în perspectivă îndelungată.

„În același timp, noi vedem o anumită îmbunătățire în materie de infrastructură: avem programul „Satul European”, avem programe mari pentru antreprenori, avem o politică fiscală care încurajează investițiile. Eu știu că asta nu se vede imediat în buzunarul unui om, mai ales când ai o creștere a prețurilor sau o inflație care în mod real îți mănâncă din venituri”, a subliniat Gavrilița.

În ceea ce privește veniturile moldovenilor, atunci aici trebuie amintit faptul că pe hârtie salariile au crescut într-adevăr. Totuși, raportându-ne la valoarea absolută a banilor și a puterii de cumpărare, care a fost diminuată de inflație și creșterea prețurilor, atunci augumentările salariale nu sunt decât iluzorii.

„Dacă ne uităm la creșterile salariale, atunci ele au fost destul de mari, au fost chiar mai mari decât anterior. Dar dacă scoatem din ecuație creșterea prețurilor, atunci în mod real, salariile chiar au scăzut. Asta dacă ne raportăm la puterea de cumpărare, adică la ceea ce poate fi cumpărat cu aceste venituri”, a mai adăugat actuala membră a Consiliului de supraveghere al Băncii Naţional.

Indiferent dacă ne place sau nu, în toată această perioadă, în special de la izbucnirea războiului în Ucraina, emergența crizei energetice și creșterii inflației, asistența financiară provenită de la partenerii europeni a fost folosită, în cea mai mare parte a cazurilor, pentru atenuarea efectelor crizelor multiple care au afectat economia încă firavă a Republicii Moldova.

„Ceea ce pot eu spune, și evident că oamenilor nu le place să audă asta, este că banii merg și au mers pentru a atenua efectele crizelor, adică ar fi putut fi mai rău. În plus, banii mai merg pentru anumite investiții sau proiecte, efectele cărora se văd pe termen mai lung, cum ar fi proiecte de infrastructură, de creștere a capacităților, de dezvoltare a rețelei de energie electrică. Noi nu vedem asta imediat, însă în câțiva ani, omul care va produce energie regenerabilă va putea produce mai mult și vor putea fi oferite cote mai mari”, a conchis Natalia Gavrilița.

Întreaga emisiune poate fi urmărită integral mai jos.