image
Sursa foto: procuratura.md

Concursul eșuat pentru șefia PG: Olesea Vîrlan l-a ajutat pe un procuror să se răzbune pe Ion Munteanu, acuză PA

Procuratura Anticorupție anunță luni, 15 aprilie, că a finalizat examinarea procesului penal privind concursul public pentru selectarea candidatului la funcția de procuror general al Republicii Moldova. Olesea Vîrlan ar fi folosit intenționat situația de serviciu ca membru al Consiliul Superior al Procurorilor, „manifestată în evaluarea cu rea-credință, deprecierea în mod arbitrar, neasigurarea egalității de șanse, examinarea și aplicarea subiectivă a criteriilor de evaluare”, în ceea ce privește cariera și candidatura lui Ion Munteanu la funcția de procuror general.

Potrivit unui comunicat al PA, Olesea Vîrlan ar fi acționat în interesul lui Andrei Roșca, care ar avea un interes de răzbunare împotriva lui Ion Munteanu, din motiv că nu i-a oferit acestuia funcția vacantă de adjunct al procurorului general.

„Dacă Andrei Roșca pleca din sistemul Procuraturii din funcția de adjunct al procurorului general, ar fi ridicat cu peste 200.000 de lei mai mult în indemnizație și concediul nefolosit decât de pe postul de procuror în cadrul Procuraturii Generale, din care a plecat la 28 februarie 2024 în baza cererii de demisie”, se spune în comunicat.

Procuratura Anticorupție spune că acțiunile membrului CSP Olesea Vîrlan „au afectat grav” interesele instituționale ale Procuraturii, imaginea CSP-ului și a Comisiei Pre-Vetting.

„Însă în condițiile în care sintagma „intereselor publice sau” din conținutul art. 327 Cod penal a fost declarată neconstituțională prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 33 din 07.12.2017, survenirea acestor urmări prejudiciabile, nu mai pot fi incriminate, sub aspect penal, dar pot fi sancționate ca și contravenție.

La aprecierea caracterului considerabil al daunei cauzate drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice, organul de urmărire penală se conduce de gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În situația în care potențiala victimă (Ion Munteanu) consideră că drepturile lui au fost afectate, dar urmările prejudiciabile au fost reparate prin anularea concursului și aplicând principiile naționale și internaționale care cer un anumit grad de intensitate și gravitate pentru justificarea sancțiunii penale, procurorul a constatat că, acțiunile Olesei Vîrlan, deși reproșabile, nu au cauzat daune în proporții considerabile, după cum prevede art. 327 Cod penal și nu pot fi incriminate sub aspect penal”, se arată în același comunicat.

Astfel, procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a emis ordonanță de refuz în începerea urmăririi penale, cu clasarea procesului penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, dar constituie contravenția de abuz de putere. Pe data de 10 aprilie, în privința ex-membrului CSP Olesea Vîrlan a fost pornit un proces contravențional.

Contravenția de abuz de putere se sancționează cu amendă de la 1500 la 4500 de lei cu privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an.

Totodată, în cadrul procesului penal, s-a constat, că Andrei Roșca, fiind membru CSP, contrar prevederilor legale, ar fi folosit situația de serviciu în calitate de membru CSP „să o promoveze și ulterior să o numească pe o persoană apropiată, procurorul Olesea Vîrlan, în funcție de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii raionului Ialoveni la data de 22.09.2022, din interes personal, în detrimentul unui candidat calificat selectat și numit de către procurorul general interimar pentru această funcție la 15.08.2022, procurorul Dumitru Barbaroș, (...) căruia i-a fost lezat dreptul de a deține o funcție de conducere care oferea o avansare profesională cât și un salariu mai mare. Astfel, procurorul a constatat că, prin acțiunile sale intenționate, Andrei Roșca a comis contravenția prevăzută de art. 312 Cod contravențional – abuz de putere, adică folosirea intenționată a situației de serviciu într-un mod care contravine intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi juridice, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Însă, concomitent, procurorul a constatat, că termenul de prescripție de tragere la răspundere contravențională (un an de la data de 22.09.2022), a expirat, fapt ce împiedică pornirea procesului contravențional și atragerea acestuia la răspundere contravențională”, se mai arată în același comunicat.

În context, Procuratura Anticorupție a sesizat Parlamentul, Ministerul de Justiție, Consiliul Superior al Procurorilor și Comisia Pre-vetting, conform prevederilor legale.

Noutăţile partenerilor

comentarii: