Noile sale puteri îi permit să pedepsească jurnaliștii pe care guvernul îi vede ca incomozi dar și să instituie pedepse mari pentru cei care nu respectă carantina generalizată. Pe perioada în care aceste reguli sunt în vigoare, nu pot fi organizate alegeri sau referendumuri.

Acțiunile guvernului ungar a dus la critici și solicitări către Uniunea Europeană – fostul prim-ministru al Italiei, Matteo Renzi a mers chiar până la a sugera blocului european să excludă Ungaria. Acțiunile lui Orban sunt printre cele mai flagrante mișcări de consolidare a puterii autoritare luate până acum pe perioadă de pandemie. Și alți lideri autoritari au încercat să profite de această oportunitate.

În Filipine, Rodrigo Duterte, un lider cunoscut pentru faptul că își arestează criticii și oponenții politici, și-a accentuat, de asemenea, puterea ca șef de stat în această perioadă.

Nici prim-ministrul Israelian Benjamin Netanyahu nu a scăpat de critici – el a fost criticat dur după ce guvernul său a aprobat folosirea dispozitivelor electronice de monitorizare a pacienților, o tehnologie folosită anterior doar pentru lupta împotriva terorismului.

Netanyahu nu este, desigur, singurul lider al unei țări care folosește astfel de tehnologie pentru monitorizarea pacienților pe timp de criză. În Rusia, autoritățile folosesc tehnologie pentru recunoaștere facială pentru a îi prinde pe cei care încalcă carantina sau izolarea.

Din Coreea de Sud și până în Europa occidentală, guvernele alese democratic se folosesc, de asemenea, de instrumente digitale pentru a îi monitoriza pe pacienții infectați și pentru a vedea cât de bine respectă cetățenii măsurile de distanțare sociale.

Deși astfel de acțiuni au dus la teamă de o supralicitare a liderilor politici în ceea ce privește consolidarea puterii lor, ele ridic și întrebări cu privire la ce se va întâmpla după ce pandemia se va fi termin.

Îngrijorările vine pe fondul schimbărilor acute la stilul de viață, în condițiile în care cetățenii nu mai reacționează atât de viguros la ceea ce înainte puteau fi considerate măsuri extreme sau extraordinare, notează Digi24.

În țări cu tradiție democratică puternică, guvernele pot fi responsabilizate prin pârgii și contraponderi instituționale, existând siguranța că aceste puteri sporite sunt, într-adevăr temporare. Acest lucru e ceva mai dificil în țări precum Ungaria, acolo unde democrația nu este chiar atât de veche, iar instituțiile au fost erodate anterior.

„Problema cu sisteme slabe precum cel ungar este că oameni ca Orban au erodat deja democrația de multă vreme. Orban va încerca să transforme această situație excepțională în noul normal. E posibil ca aceste acțiuni să fie acceptate pentru că oamenii își doresc stabilitate în perioade de criză”, spune Brian Klaas, profesor de științe politice la Londra.