Experții atrag atenția că există o mare discrepanţă între angajamentele asumate de autorităţi în dialogul cu FMI şi declaraţiile exponenţilor partidului de la guvernare despre creşteri salariale de 20, 50 sau 90 la sută.

Pornind de la datele din documentele semnate de autorităţi, precum şi de la indicatorii bugetari pentru 2018 şi angajamentele pentru 2019, experții fac următoarele constatări:

- fondul de salarizare în sectorul public pentru 2019 va fi de 14947 milioane lei, adică în creştere cu 917 milioane lei (+6,5%) comparativ cu 2018;

- din 917 milioane lei (creşterea fondului de salarizare comparativ cu 2018) pentru prima etapă a reformei vor fi alocaţi 246 milioane lei (+ 1,85% faţă de fonduldin 2018), cealaltă parte reprezintă suma trecătoare a angajamentelor salariale din 2018 legate de majorările salariale deja operate în 2018 şi suplimentarea numărului instituţiilor bugetare cu încă 7 agenţii publice.

În context, remarcă experții de la Transparency International Moldova, mijloacele bugetare pentru salarizarea în serviciul public în 2019 sunt limitate, iar creşterea economică este insuficientă pentru acoperirea majorărilor anunțate cu fast de partidul de guvernare.

În plus, declararea unor creşteri salariale considerabile poate influenţa aşteptările inflaţioniste – creşterile preţurilor ar putea anticipa primele majorări salariale. La fel s-ar putea amplifica, indirect, şi anumite tendinţe pe piaţa valutară internă, de slăbire a monedei naţionale şi respectiv a puterii de cumpărare, avertizează experții.

Potrivit studiului, declaraţiile oficialilor responsabili de schimbarea sistemului de salarizare, precum că ar fi necesare 1,3 miliarde de lei în plus în 2019 faţă de fondul de salarizare din 2018, includ nu doar necesităţile pentru majorările legate de schimbarea sistemului de salarizare.

Aceste necesităţi apar şi urmare a majorării numărului de angajaţi consideraţi bugetari. Dar şi aşa, dacă raportăm această sumă la fondul de salarizare din 2018, obţinem o creştere medie a acestui fond de 9,3%.

Iar în condiţiile unor aşteptări inflaţioniste în creştere, această majorare medie ar putea însemna, de fapt, creşteri pentru anumite categorii şi descreşteri reale pentru alte categorii de angajaţi din sectorul bugetar.

Totodată, Transparency International Moldova atrage atenția că ar trebui luată în considerare şi incertitudinea privind existenţa surselor de finanţare pentru aceste majorări. Cel puţin, din declaraţiile ministrului finanţelor experții deduc că nu creşterea economică va fi unica sursă de finanţare a majorării salariilor în sectorul bugetar, precum insistă unii actori politici. Resursele externe şi posibilele majorări ale poverii fiscale sunt cele două opţiuni posibile pentru autorităţi.