Acestuia i-a fost încredinţat postul de premier de către o coaliţie de dreapta, care a făcut apel la susţinerea Partidului Comuniştilor. A fost nevoie de două luni şi jumătate de negocieri şi lupte în culise pentru a scoate această soluţie de compromis. Alegerile legislative din 30 noiembrie 2014 dăduseră victoria celor trei partide proeuropene: Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Partidului Democrat din Moldova (PDM) şi Partidului Liberal (PL), acesta din urmă poziţionându-se ca avocatul cel mai fervent al avansării Republicii Moldova în calea integrării europene.

Însă PLDM şi PDM nu au apreciat presiunea exercitată de către Comisia Europeană, principalul donator de fonduri al Republicii Moldova, pentru a reforma justiţia. Aceste două partide au preferat să facă apel la susţinerea comuniştilor pentru a învesti guvernul condus de Chiril Gaburici.

Putin câştigătorul

În politica externă, acest guvern va trebui să găsească bunul echilibru în vecinătatea unei Ucraine destabilizate şi să asigure UE de bunele sale intenţii. Misiune departe de a fi uşoară. Pe plan intern, guvernul Gaburici s-a confruntat cu o cădere severă a indicatorilor economici, care au provocat săptămâna trecută prăbuşirea monedei naţionale, leul, faţă de euro. Moldovenii se tem de o criză economică ce riscă să anuleze avantajele de care au beneficiat ei de la întoarcerea lor spre UE. În aprilie 2014, ei au obţinut undă verde pentru a circula fără vize în spaţiul Schengen. Două luni mai târziu, Republica Moldova a semnat Acordul de asociere cu UE. Însă cu guvernul Gaburici, această mişcare în direcţia UE a suferit o lovitură. Soarta acestui guvern minoritar depinde de susţinerea comuniştilor a căror prioritate este frânarea R. Moldova spre UE. Marele câştigător în acest imbroglio este Rusia lui Vladimir Putin, care a reuşit să menţină Moldova în sfera sa de influenţă şi să-şi menţină poziţiile la frontierele orientale ale UE.

Sursa: jc.md