Pe lângă România, și Irlanda a fost amendată cu 2 milioane de euro pentru aceeași problemă.

„Ambele state membre nu au reușit să transpună integral, în termenul prevăzut, directiva privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului”, a declarat Curtea într-un comunicat de presă.

Directiva 2015/8491 are ca scop prevenirea utilizării sistemului financiar al UE în scopul spălării banilor și finanțării terorismului.

Într-o hotărâre pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a constatat că România și Irlanda „nu au adoptat măsurile naționale de transpunere a Directivei 2015/849 și nici nu au notificat aceste măsuri Comisiei și că, în consecință, nu au reușit să își îndeplinesc obligațiile în temeiul directivei.

Deși ulterior ambele țări au pus în aplicare aceste măsuri, Curtea a constatat că „rămâne faptul că această neîndeplinire a obligațiilor a existat la expirarea termenului prevăzut în avizele motivate respective, cu rezultatul că eficacitatea dreptului UE nu a fost deloc asigurată ori“.

În august 2018, Comisia Europeană a trimis România la Curtea Europeană de Justiție pentru că nu a implementat această directivă. CE a solicitat „plata unei penalități zilnice, începând cu data pronunțării hotărârii, pentru neîndeplinirea obligației de notificare a măsurilor care transpun acea directivă și, în al doilea rând, a unei sume forfetare.” Ulterior, a retras cererea de impunere a unei penalități zilnice, „întrucât această cerere a devenit lipsită de scop, ca urmare a faptului că Directiva 2015/849 a fost transpusă integral în dreptul român și în dreptul irlandez.”

Atât România cât și Irlanda au contestat cererea Comisiei pentru o sumă forfetară, susținând că este disproporționată și nejustificată.