Drama unei mame care își duce viața în lacrimi, după ce singurul fiu i-a fost spulberat mortal de o mașină

Lacrimile o copleșesc de fiecare dată pe Zinaida Cebotari, când aude numele fiului său. Nenorocirea s-a întâmplat acum un an.

„Eu îl așteptam de la lucru pe dânsul, cu borș, și încă mă sunase. ”Mamă, dacă ai făcut borș, pune un pic să se răcească”. Îl aștept, dar parcă ceva nu-mi ajunge. Mă sună: El e mort. Vă spun drept, am început a tremura. Mă bâlbâiam, parcă muțisem, nu știam ce e cu mine”, își amintește femeia.

Totul s-a întâmplat în seara zilei de 31 ianuarie 2022.

„M-au sunat din băieții lui, care erau cu dânsul, că ei veneau de la lucru, ei veneau pe partea aceea pe la Strășeni. La pod la Bravicea s-a întâmplat chestia asta. Lui i-a fost rău, a ieșit din mașină. Dumnezeu știe cum acolo, și au auzit numai „Bah!” și când au ieșit el era deja însângerat și mort deja”, povestește Zinaida Cebotari.

Cu Nicolae, femeia nu ducea lipsă de nimic. Grija lui era mare, așa cum îi era și sufletul.

„Eu cu dânsul niciodată nu am dus lipsă de nimic. Dar dacă l-a luat Dumnezeu, nu am ce face. Nu mai am niciun ajutor e la nimeni. Fata are și ea trei copii de școală, trebuie să se descurce”, spune femeia.

E greu și aproape imposibil să-ți accepți moartea copilului. E ca și cum ai fi fără mâini, spune femeia.

„Deja de atunci nu sunt om. Mulți zic, Zină, ia-te în mâini. Pot să mă iau și în mâini, dar deja nu-i. Viața mea s-a schimbat în așa mod, că eu m-am distrus. Acum, dacă el nu e, socotiți, ca și cum rămâne un pom singur, fără frunze, așa am rămas eu, ca și cum ar rămâne omul fără mâini”, mai spune mama îndurerată.

La un an de la moartea copilului, Zinaida Cebotari le cere oamenilor să fie atenți.

„Eu așa le spun: mai multă atenție la drum. La toate mamele, care și-au pierdut copii, e jalea cea mai mare. Până la 29 de ani l-am crescut și acum? Ce am rămas eu?”, afirmă Zinaida Cebotari.