Să analizăm lucrurile pe rând
Cadrul instituţional al pieţei farmaceutice din Moldova numără peste 600 farmacii independente, majoritatea din ele fiind plasate în zonele rurale, sate şi comune. Acestea reprezintă aproximativ 68% din piaţa farmaceutică, iar în cea mai mare parte a lor sunt afaceri de familie, care nu înregistrează un volum de vânzări prea mare. În aşa fel, acest tip de afacere devine o sursă de existenţă.
Situaţia formată ne vorbeşte despre faptul că se reliefează încă o alternativă de captivare a acestei dimensiuni al afacerilor. În ultimele luni se depun eforturi considerabile pentru lobarea unor modificări la legea cu privire la activitatea farmaceutică. Mulţi ani la rând piaţa farmaceutică este sub vizorul oligarhilor.
Esenţa modificărilor la această lege constă de fapt în schimbarea nivelului de rentabilitate la producătorii autohtoni de medicamente şi plafonarea nivelului de adaos comercial pentru comercianţii cu ridicata şi cu amănuntul.
În propunerea lobată se divizează medicamentele care sunt compensate din contul asigurărilor medicale şi restul. Astfel, după prima lectură în Parlamentul RM, modificarea prevedea pentru medicamentele care nu sunt compensate şi care costă până la 50 de lei, un adaos comercial de 40% (15% producători, distribuitori şi 25% farmacii), pentru cele al căror preţ variază între 50 şi 150 de lei, adaosul va fi de cel mult 36% (13% producători, distribuitori şi 23% farmacii), iar la preparatele mai scumpe de 150 de lei, adaosul comercial va constitui 32 la sută (11% producători, distribuitori şi 21% farmacii). Pentru medicamentele compensate aceste adaosuri fiecare se reduce cu 2% la fiecare nivel corespunzător.
După trecerea în prima lectură, comisia parlamentară propune de micşorat preţul medicamentelor ce nu depăşeşte plafonul de 50 lei la 30 de lei. Sortimentul acestor medicamente constituie astăzi 75% pe piaţă. Odată cu implementarea standardelor europene creşte văzând cu ochii cota parte a medicamentelor de generaţie nouă, care costă mult peste 30 de lei. În ţările europene cota medicamentelor care depăşeşte costul de 30 de lei este peste 85%. Aceasta, respectiv, permite menţinerea adaosului comercial de 25% pentru farmacii şi filiale.
Menţionăm că venitul pentru întreţinerea celor peste 600 farmacii se formează din adaosul comercial stabilit la medicamentele, care au preţ mai mare de 30 de lei. În prezent nivelul de cheltuieli pe cap de locuitor pentru medicamente este de aproximativ 50 euro, pe când în ţările UE de la 350 la 1500 euro. Odată cu implementarea standardelor europene în Moldova va creşte şi nivelul de cheltuieli pentru asigurarea cu medicamente. Aceasta este unicul indicator care trebuie de luat în considerare la stabilirea unor plafonări.
Cât de rigid a fost regimul guvernării comuniste (2001-2009), totuşi, nu şi-a permis să pună mâna pe acest domeniu social. Se pare ei înţelegeau cel mai bine însemnătatea votului celor mai largi pături ale populaţiei.
O concluzie aparte poate fi făcută, de fapt, din situaţia care în prezent este formată în Moldova. Guvernarea proeuropeană înţelege foarte bine că, următoarele alegeri parlamentare, chiar dacă şi anticipate, nu vor mai fi câştigate de ei, si, de aceea ei merg ”va-bank”. Încearcă de a pune mâna pe tot ce la cade în cale. Unii o fac mai priceput şi diplomatic, alţii însă încălcând orice principiu de normă morală şi socială.
Se pune la cale lovitura de capturare a pieţei farmaceutice
Farmaciştii sunt influenţaţi pe trei dimensiuni concomitent, astfel se formează o presiune inadmisibilă asupra bunei funcţionări a farmaciilor rurale.
Pe de o parte s-a încins lupta pentru adoptarea modificărilor la legea privind activitatea farmaceutică şi capătă caracter tot mai acerb. Deputatul din fracţiunea PCRM dna Oxana Domenti a venit cu propuneri de modificare a acestei legi.
Pe de altă parte, Agenţia Medicamentului de aproape 5 luni nu operează nici un fel de modificări la preţurile din Catalogul naţional de preţuri la medicamente, indiferent că norma legală prevede expres că, modificările trebuie efectuate cel puţin o dată în lună. În prezent sunt depuse zeci de cereri de înregistrare a preţurilor noi la cel puţin 700 tipuri de medicamente, însă toate acestea sunt ignorate. Un simplu calcul relevă, din cauza neînregistrării noilor preţuri, bugetul de stat a fost prejudiciat de cel puţin 100,0 milioane lei. Aceasta din cauza mofturilor unor demnitari de stat cum este ministru sănătăţii.
Din alt punct de vedere ministerul impune condiţii ca farmaciile, în cel mai scurt timp, să treacă la normele de dotare tehnică şi tehnologii de ultimă oră conform standardelor europene, care cer investiţii de sute de mii de euro. Nicio o farmacie din Moldova, astăzi nu-şi poate permite aşa lux, chiar şi din zonele urbane, inclusiv şi reţelele de farmacii nu au aşa posibilităţi.
Este aceasta o întâmplare? Evident nu. Aceasta ne vorbeşte despre faptul că se acţionează în mod concertat în grup, pentru ca să se formeze o criză de proporţii pe piaţa farmaceutică, ca mai apoi să fie uşor de preluat o bună parte a acestei pieţi.
Am analizat cu mare atenţie această normă care urmează a fi operată în lege. În rezultat am ajuns la concluzia că această propunere de modificare a legii este foarte fragilă, lipsită de substanţă economică, nu are nicio motivaţie substanţială şi conţinut logic, care ar trebui să fie configurat după o ordine de idei bazată pe criterii fundamentale şi practici. După adoptarea acestor modificări piaţa farmaceutică va căpăta caracter monopolist şi vor rămâne 2-3 reţele de farmacii.
Afirmaţiile despre faptul că aproape 80% din medicamentele existente s-ar putea ieftini cu 15 la sută nu au nimic la bază lor, sunt absolut sterile, lipsite de sens, absolut populiste şi utopice.
În rezultatul analize au apărut mai multe întrebări, decât răspunsuri:
Cum pot fi înaintate în Parlament aşa idei de modificare a legislaţiei, fără a avea calculele respective, fără a lua în considerare o abordare metodică, sistemică şi multilaterală.
Până în prezent nu este elaborată nicio o viziune asupra acestei practici pe cel puţin 3-5 ani. Se pare totul se face la ordinul cuiva, sau cel puţin în folosul cuva, fie intenţionat, fie fără să se vrea. Recomand parlamentului Republicii Moldova sa studieze foarte atent impactul acestor modificări. La noi în ţară totul se admite, iar responsabilitatea şi impactul nu şi le asumă nimeni. E timpul, stimaţi parlamentari, să vă asumaţi şi voi responsabilitate, ci nu să o aruncaţi toată pe umerele populaţiei sau a mediului de afaceri.
În explicaţiile anexate la proiectul de lege şi în motivaţii se face referinţă la, cât se câştigă de la o cutie de medicamente cu preţul de 5 lei şi se numără posibilul venit al farmaciilor.
Întrebări:
Oare dna deputat Oxana Domenti a calculat ce volum de medicamente la preţul de 5-10 lei se vinde în farmacii, mai ales în cele din sate?
Oare au fost luate în considerare cheltuielile care le suportă o farmacie pentru a vinde aşa medicamente la aşa preţ?
Cunoaşte dumneaei că costurile reale de distribuţie a unor aşa medicamente este de 5-8 ori mai mare, decât preţul lor în farmaciile de la sate?
A calculat dumneaei cheltuielile care le suportă o farmacie din zona rurală pentru buna funcţionare?
Atenţie!
Comisia parlamentară pentru protecţie socială, sănătate şi familie a comis o greşeală fatală, care ne poate costa sute de milioane de lei sau chiar miliarde, din punct de vedere a logicii economice. Comisia parlamentară nu are:
- nicio expertiză pentru a analiza situaţia pieţei farmaceutice;
- nu există nicio divizare a volumelor de vânzări pe piaţă în funcţie de divizarea propusă;
- nu a efectuat nicio analiză a costurilor şi cheltuielilor care le suportă o farmacie din zonele rurale.
Se creează impresia că în Moldova intenţionat se face totul invers.
Oare e mai comod şi bine ca fiecare persoană sa efectueze drumuri în centrele raionale să cumpere un medicament la preţ de 10 lei, iar pe drum să achite 50 de lei? Dar dacă aceasta se referă la tot numărul populaţiei de la sate şi pe întreaga ţară?
În proiectul de modificare se propune ca să fie divizate medicamentele în 3 categorii după nivelul de preţ, după cum am menţionat mai sus. Nu se cunoaşte care motiv a stat la baza formulării acestei propuneri de modificare a legii.
Mai şocant a devenit faptul că după discuţia şi adoptarea în prima lectură a acestor modificări, s-a propus în genere să fie efectuată o divizare a medicamentelor în 5 categorii. Se pare, această propunere este şi mai alogică.
Alţii parlamentari, care susţin ideile de modificare a acestei legi, în genere propun experienţa unor ţări din Uniunea Europeană, unde rabatul comercial este de numai 3-7%. Se creează impresia ca aleşii poporului se informează din auzite sau din ziare, fără a se documenta despre mecanismul real de stabilire a preţurilor la medicamente în acele ţări.
În două cuvinte le explic. Rabatul comercial în acele ţări reprezintă rentabilitatea financiară curată a entităţilor farmaceutice, curăţată de impozite. Aceasta înseamnă că procentul adaosului comercial se adaugă deasupra tuturor costurilor, consumurilor şi impozitelor medicamentelor, inclusiv şi celor de distribuţie, păstrare şi comercializare. Dacă o să calculăm, atunci nivelul veniturilor este de cel puţin 4-5 ori mai mare. În concluzie, dacă e să modificăm această lege după formula aceasta, atunci ar fi foarte echitabil pentru operatorii pe piaţa farmaceutică, iar pentru consumatori nu.
De aceea recomand parlamentarilor să ia în vedere fiecare afirmaţie sau declaraţie, în aşa fel ca să aibă mai puţin impact nefast asupra acestei pieţi.
Analiza situaţiei a mai relevat încă un fenomen ciudat. Comisia parlamentară nu a luat în calcul nici repercusiunile care, indubitabil, vor apărea după adoptarea acestor modificări. Acestea ţin de costurile sociale care se divizează în două categorii:
Costul presiunii sociale, aruncat pe umerii bugetului CNAS pentru plata îndemnizaţiilor de şomer şi celelalte costuri legate de disponibilizări forţate.
Costurile cu caracter social al populaţiei, care includ două componente, cum sunt, costul deplasării la oraş pentru procurarea medicamentelor şi costul timpului cheltuit pentru o deplasare, care generează alte pierderi sociale cum este lipsa de la locul de muncă absolut motivată şi pierderea de timp.
Aceste costuri pot atinge sute de milioane lei, care ar fi posibil de redistribuit altfel pentru sfera socială. Trebuie să devină absolut conştient faptul că orice modificare trebuie să vină în folosul societăţii ci nu contra. Cu mare regret în Moldova, practic orice, se face doar pentru câştigul a câtorva persoane şi numai în folosul lor.
În aşa fel, cele analizate relevă că se face special tot posibilul că cea mai mare parte a pieţei farmaceutice din Moldova să fie oferită ca cadou cuiva fără mari eforturi.
Jurnal.md
