image
Sursa foto: AFP

Nobel 2023: Moungi G. Bawendi, Louis E. Brus, Alexei I. Ekimov, laureaţii premiului Nobel pentru chimie

Cercetătorii Moungi G. Bawendi, Louis E. Brus şi Alexei I. Ekimov au fost recompensaţi miercuri cu premiul Nobel pentru chimie pe anul 2023, potrivit unui anunţ făcut de Hans Ellegren, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe, relatează nobelprize.org și Agerpres.

Laureaţii din acest an au fost premiaţi pentru "descoperirea şi sinteza punctelor cuantice", particule care iluminează monitoarele computerelor şi ecranele televizoarelor şi sunt folosite de medici pentru cartografierea tumorilor, potrivit comunicatului oficial publicat de Comitetul Nobel.

Orice persoană care studiază chimia învaţă că proprietăţile elementelor sunt guvernate de numărul lor de electroni. Totuşi, atunci când materia este micşorată la nivelul nanodimensiunilor, apar fenomenele cuantice. Ele sunt guvernate de mărimea materiei.

"Punctele cuantice au multe proprietăţi fascinante şi neobişnuite. Şi mai important, ele au culori diferite în funcţie de mărimea lor", a precizat Johan Aqvist, preşedintele Comitetului Nobel pentru Chimie.

Fizicienii ştiau de multă vreme că, în teorie, efectele cuantice dependente de mărime ar putea să apară în nanoparticule, dar la acea vreme le era aproape imposibil să lucreze în universul nanodimensiunilor. De aceea, puţini oameni credeau că aceste cunoştinţe ar putea avea utilizări practice.

Cu toate acestea, la începutul anilor 1980, Alexei Ekimov a creat cu succes efecte cuantice dependente de mărime în sticlă colorată. Culoarea era dată de nanoparticule de clorură de cupru, iar Ekimov a demonstrat că mărimea particulelor influenţează culoarea sticlei prin intermediul efectelor cuantice.

Câţiva ani mai târziu, Louis Brus a fost primul om de ştiinţă din lume care a dovedit existenţa efectelor cuantice determinate de mărime în particule care pluteau liber într-un lichid.

În 1993, Moungi Bawendi a revoluţionat producţia chimică a punctelor cuantice, obţinând particule aproape perfecte. Acea calitate înaltă era necesară pentru ca ele să fie utilizate în diverse aplicaţii.

Punctele cuantice iluminează în prezent monitoarele computerelor şi ecranele televizoarelor bazate pe tehnologia QLED. Ele nuanţează, de asemenea, lumina unor tipuri de becuri LED, iar biochimiştii şi medicii le folosesc pentru a cartografia ţesuturi biologice.

Din aceste motive, punctele cuantice aduc beneficii importante pentru omenire. Oamenii de ştiinţă cred că ele ar putea contribui în viitor la dezvoltarea unor produse electronice flexibile, microsenzori, celule solare mai subţiri şi comunicarea cuantică criptată - aşadar potenţialul acestor particule minuscule abia a început să fie explorat.

Moungi G. Bawendi, născut în 1961 la Paris, şi-a obţinut doctoratul în 1988 la Universitatea Chicago din Statele Unite. În prezent, el este profesor la Massachusetts Institute of Technology (MIT).

Louis E. Brus s-a născut în 1943 în oraşul Cleveland din statul american Ohio. După doctoratul obţinut în 1969 la Universitatea Columbia din New York, a devenit profesor la aceeaşi prestigioasă universitate americană.

Alexei I. Ekimov, născut în 1945 în fosta U.R.S.S., a obţinut doctoratul în 1974 la Institutul Fizico-Tehnic Ioffe din Sankt Petersburg. El a fost cercetător principal la Nanocrystal Tehnology Inc. din New York.

În 2022, premiul Nobel pentru chimie a fost atribuit cercetătoarelor Carolyn R. Bertozzi, Morten Meldal şi K. Barry Sharpless pentru dezvoltarea chimiei clic şi a chimiei bioortogonale.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, premiile Nobel au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

Sezonul premiilor Nobel din acest an a debutat luni, odată cu atribuirea premiului pentru medicină, care a revenit cercetătorilor Katalin Kariko şi Drew Weissman, premiaţi pentru descoperiri ce au permis dezvoltarea vaccinurilor cu ARN mesager.

Marţi, premiul Nobel pentru fizică a fost decernat cercetătorilor Pierre Agostini, Ferenc Krausz şi Anne L'Huillier, recompensaţi pentru experimente ce au vizat utilizarea unor impulsuri luminoase cu durate de câteva attosecunde pentru a studia dinamica electronilor în interiorul materiei.

După atribuirea premiului Nobel pentru chimie, decernat miercuri cercetătorilor Moungi G. Bawendi, Louis E. Brus şi Alexei I. Ekimov pentru descoperirea şi sinteza punctelor cuantice, sezonul premiilor Nobel din 2023 va continua cu decernarea premiului pentru literatură, pe 5 octombrie, şi a premiului pentru pace, pe 6 octombrie. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

Citeşte mai mult despre

Noutăţile partenerilor

comentarii: