Patru desene onorează Jocurile Olimpice din 1896, când a şi luat naştere această tradiţie, în Atena. Ceremonia de deschidere a fost oficiată de regele George I al Greciei, chiar în ziua în care se sărbătoreau 75 de ani de la obţinerea independenţei Greciei. Timp de 10 zile, 241 de atleţi din 14 ţări au concurat în 43 de evenimente, unele ţinute în anticul Stadion Panatheinac. Atunci, atletul grec Spyridon Louis a câştigat maratonul în şapte minute, asigurându-şi un loc în istoria lungă a acestei tradiţii.

La ceremonia de deschidere au luat parte aproximativ 80.000 de spectatori. Condiţiile de desfăşurare au fost asemănătoare celor din antichitate, aşadar femeile nu au luat parte la Jocurile Olimpice din 1896. Stamata Revithi, poreclită Melpomene, după muza tragediei în mitologia greacă, a protestat alergând maratonul pe 11 aprilie, a doua zi după proba desfăşurată de sportivii bărbaţi.

Totuşi, competiţia datează din anul 776 înaintea erei noastre, când a fost dedicată lui Zeus. Şi atunci puteau participa doar bărbaţi în competiţiile care includeau alergare, wrestling, box şi nu numai. În anul 393 înaintea erei noastre, împăratul Teodosius I a interzis Jocurile Olimpice, catalogându-le drept un cult păgân. Cel căruia i se datorează reluarea Olimpiadelor este francezul Pierre de Coubertin, din iniţiativa căruia, la primul congres al Comitetului Olimpic Internaţional din 18-23 iunie 1894, de la Paris, s-a hotărât ca oraşul Atena să fie gazda ediţiei din 1896.

Jocurile Olimpice din 2016 vor putea fi urmărite vara aceasta. Vor fi aproximativ 10.500 de participanţi din 206 ţări, care concurează pentru 306 medalii. La Jocurile Olimpice de la Londra din acest an este pentru prima oară când toate ţările participante, fără excepţie, sunt reprezentate şi de femei. Această premieră include ţări ca Arabia Saudită, Qatar şi Brunei, care şi-au trimis participantele, fără să renunţe la unele tradiţii proprii, majoritatea legate de vestimentaţie.