În momentul de faţă se consideră că Universul ar avea mai mult de patru dimensiuni. În cazul în care acest lucru ar fi putea fi admis, legile fizicii ar trebui rescrise în totalitate.

Fizicienii au presupus că într-un Univers cu cinci dimensiuni, găurile negre ar avea mai degrabă forma unor inele. Acestea ar evolua în timp, devenind tot mai subţiri, până în momentul în care se dezintegrează şi formează alte structuri, de dimensiuni mai mici.

Existenţa inelelor negre a fost propusă, pentru prima dată, în anul 2002, însă, până acum, nimeni nu a reuşit să simuleze modul în care acestea ar putea evolua. Pentru a obţine această reuşită, cercetătorii din cadrul Universităţii din Cambridge au folosit unul dintre cele mai puternice supercomputere din Europa, "COSMOS". Acesta are capacitatea de a efectua 38,6 trilioane de calcule pe secundă.

În cazul în care inelele negre ar exista, ele ar pune în dificultate lumea ştiinţifică, deoarece au în componenţa lor aşa-numitele inele ultragravitaţionale. În cadrul acestora, gravitaţia este atât de mare, încât se produce starea de singularitate gravitaţională, un eveniment despre care se crede că vine în contradicţie cu absolut orice lege a relativităţii generale.

Într-un univers cu patru dimensiuni, singularitatea gravitaţională reprezintă punctul în care gravitaţia unei găuri negre atinge cel mai ridicat nivel. Acest fenomen are loc în zona centrală a găurii negre şi are ca limită de acţiune orizontul de evenimente al acesteia.

„Atât timp cât singularitatea gravitaţională are loc doar în limita orizontului de evenimente, legile relativităţii generale rămân valabile. Prin urmare, noi vom putea prezice în continuare modul în care evoluează Universul, în afara găurilor negre”, a declarat fizicianul Markus Kunesch.

Există, însă, posibilitatea în care singularitatea gravitaţională ar putea exista şi în exteriorul orizontului de evenimente al unei găuri negre. În acest caz, dacă un obiect s-ar distruge în Univers, sub o presiune extrem de mare, iar el nu ar fi înconjurat de un orizont de evenimente, s-ar produce nu dezastru total, care nu ar putea fi înţeles prin intermediul legilor fizicii, citează Descoperă.

Prin urmare, există probabilitatea ca Teoria relativităţii generale, formulată de Albert Einstein în anul 1916, să fie falsă.