Primatele non-umanoide sunt susceptibile să constituie modele mai bune pentru studierea acestor tulburări complexe din spectrul autismului decât alte modele animale disponibile, cum ar fi rozătoarele, potrivit revistei citate.

Acest lucru ar putea ajuta la dezvoltarea de strategii terapeutice pentru tratarea simptomelor autismului, sugerează autorii studiului. 
Zilong Qiu, de la institutul de neuroştiinţe din Shanghai, împreună cu colegii săi au dezvoltat un model de primate purtătoare ale sindromului duplicării genei MECP2, o tulburare de dezvoltare neurologică a copilului.

Ei au obţinut opt maimuţe din specia Macaca fascicularis modificate şi cinci mici purtători de gene umane moştenite de la o maimuţă de sex masculin modificată genetic. Autorii studiului au observat comportamente sugestive pentru autism: deplasări repetate în cerc, reacţii de anxietate precum şi o diminuare a interacţiunilor sociale cu congenerii lor. Micile maimuţe au prezentat, de asemenea, interacţiuni sociale reduse.

Echipa va încerca să identifice deficienţele din circuitele cerebrale ale acestor maimuţe, notează AFP.

Odată identificată problema circuitului cerebral asociat cu anomalii de comportament, cercetătorii intenţionează să testeze apoi potenţiale tratamente pe macacii transgenici, inclusiv "prin folosirea tehniciilor de editare a genelor" pentru a face modificările dorite. Cercetătorul Zilong Qiu a precizat că metodele echipei sunt în concordanţă cu normele etice internaţionale.

"Această cercetare excelentă a dezvoltat un model mai sofisticat de autism, care ar putea îmbunătăţi înţelegerea noastră despre autism şi, eventual, duce la dezvoltarea unui tratament mai adecvat", a declarat dr. James Cusack, director de cercetare al asociaţiei Autistica.

Totuşi, având în vedere marea varietate de situaţii care acoperă termenul de autism elaborarea unui model unic de autism ar putea fi greu de realizat, a mai spus sursa citată.

La oameni, tulburările din spectrul autismului sau tulburările de dezvoltare omniprezentă acoperă o gamă largă de anomalii de comportament, de capacităţi intelectuale (de la retard mental până la subiecţi talentaţi la matematică şi informatică), precum şi de aptitudini variabile în ceea ce priveşte limbajul, menţionează agenţia citată.