Unul dintre cele mai importante proiecte de modernizare a reţelelor de apă şi de canalizare din municipiul Chişinău a fost ratat.Autorităţile dau vina una pe alta pentru acest rateu, dar la mijloc este corupţia, interesele unor grupuri politice, cât şi incompetenţa unor autorităţi, scrie Mold-Street.

Credit de 64,8 milioane de euro pentru apeducte

E vorba de un credit de circa 64,8 milioane de euro, care urma să fie acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI). Contractul a fost semnat încă în decembrie 2013.

"Schimbările mult dorite pentru sistemul municipal de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi însăşi demararea lucrărilor de reabilitare a reţelelor de apă şi de canalizare, cu finanţarea BERD şi BEI, se amână. În loc de anunţ cu fast a companiei câştigătoare a Licitaţiei internaţionale privind reabilitarea a 60 kilometri de reţeler de apă şi 24 de kilometri de branşamente, exprimăm doar regrete că întreg procesul investiţional a fost blocat", anunţă întreprinderea municipală Apă-Canal Chişinău (ACC), beneficiarul proiectului.
Potrivit întreprinderii pentru implementarea acestui proiect a fost anunţată şi desfăşurată o licitaţie internaţională.

"După cinci luni de aşteptare şi de evaluare a ofertelor depuse pe 22 decembrie 2015, putem doar accentua interesul vădit de participare la această licitaţie a 12 companii din 7 ţări: Spania, România, Turcia, Franţa, Bulgaria, Germania şi Republica Moldova. Pe parcursul a 540 de zile, compania cîştigătoare trebuia să realizeze lucrările, în sarcină acesteia fiind atât proiectul de execuţie, cât şi însăşi reabilitarea reţelelor", susţine administraţia Apă-Canal Chişinău.
Licitaţia menţionată, divizată în două loturi, presupunea lucrări dificile de înlocuire a conductelor de apă potabilă în zonele rezidenţiale cu blocuri de apartamente în partea de nord-vest şi sud-est a oraşului Chişinău, cu diametrul între 20-25 mm şi 300 mm, cît şi a branşamentelor de case/blocuri.

În total, în cadrul Programului de Investiţii Prioritare (PIP), finanţat de BERD şi BEI, cu valoarea totală de 64,8 milioane de euro era planificată reabilitarea până în decembrie 2018 a 205 kilometri de apeducte, peste 3.000 de branşamente ale blocurilor de locuit şi circa 15 kilometri de colectoare de canalizare.

Cine-i vinovat? ANRE sau Apă-Canal Chişinău

Întreprinderea acuză de acest rateu Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, care "nu şi-a onorat obligaţiunile legale de ajustare a tarifelor".

Apă-Canal Chişinău susţine chiar că din cauza tergiversării procesului de ajustare a tarifelor, deja suportă penalităţi importante şi riscă ratarea pe deplin a investiţiilor.

În replică administraţia ANRE a emis o prescripţie în adresa Apă-Canal Chişinău "privind lichidarea încălcărilor comise la prezentarea incompletă a rapoartelor ce ţin de analiza cheltuielilor conform metodologiei tarifare".

"S-a constatat că Apă-Canal Chişinău a acţionat contrar prevederilor Legii privind serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare, prin care este obligat să prezinte în termenele stabilite de Agenţie informaţia solicitată şi rapoarte privind activitatea desfăşurată. Compania nu s-a conformat solicitării din partea ANRE, prezentând incomplet rapoartele solicitate, fără a prezenta analiza cheltuielilor conform metodologiei tarifare", anunţă ANRE.

Totodată, Agenţia a avertizat Apă-Canal Chişinău, că dacă nu va îndeplini prescripţia emisă de ANRE, compania riscă să fie atrasă la răspundere contravenţională, "inclusiv prin suspendarea sau retragerea licenţei de activitate".

Tarifele la apă din Capitală, cele mai mici din ţară

În iulie 2015, Apă-Canal Chişinău a depus o solicitare către ANRE pentru ajustarea tarifelor, însă ajustarea nu a avut loc, iar legislaţia în vigoare nu prevede termenii limită de examinare şi aprobare a tarifelor cu pricina.

De notat că în Chişinău tarifele la serviciile de furnizare a apei sunt de două-trei ori mai mici decât în alte localităţi. În plus persoanele fizice achită un tarif mai mic decât persoanele juridice.

Finanţatorii externi au cerut încă zece ani în urmă ajustarea tarifelor, cu toate acestea, autorităţile locale şi apoi ANRE nu au ajustat la timp tarifele.

La finele lunii iulie 2015 ACC a solicitat de la ANRE un tarif cu 40% mai mare pentru consumul de apă.

Dacă demersul întreprinderii era acceptat, locuitorii capitalei trebuia să plătească circa 14 lei pentru fiecare metru cub de apă consumat, faţa de 9,19 lei, cât au plătit până în prezent. Chiar şi aşa tariful pentru locuitorii Capitalei rămânea cel mai mic din ţară.
Conducerea Apă Canal motivează solicitarea prin deprecierea leului, creşterea inflaţiei din ultimii şase ani, dar şi acordurile de credit semnate cu BERD şi BEI.

"ACC a semnat cu BERD şi BEI două acorduri de împrumut pentru finanţarea unui amplu program de investiţii prioritare, în valoare totală de 64,8 milioane de euro, inclusiv trei milioane de euro – grant deja valorificat în anul 2012 pentru elaborarea Studiului de fezabilitate. Acordurile de împrumut prevăd, de rând cu efectuarea în următorii 5 ani a investiţiilor prioritare, asigurarea nivelului minim al capacităţii de plată a întreprinderii", potrivit unui comunicat al Apă Canal Chişinău.

36 de scurgeri de apă pe zi, doar în Capitală

Potrivit datelor ACC, în prezent, sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare, pe care îl gestionează, este un învechit, uzura fiind de peste 70%. Majoritatea reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi alte instalaţii din cartierele municipiului sunt uzate complet şi necesită reabilitare urgentă.

Furnizorul menţionează că anual, din mijloacele financiare ale întreprinderii, sunt executate un şir de lucrări planificate pentru reparaţia reţelelor de apă şi de canalizare, însă acestea nu pot ameliora în mod radical situaţia.

Despre starea reţelelor cel mai bine vorbesc cifrele. Astfel, în anul 2015, au fost înregistrate 20.128 situaţii de avarieri, dintre care 13.288 scurgeri, în medie fiind înregistrate 36,4 scurgeri/zi.

De notat că lungimea apeductelor gestionate de Apă-Canal Chişinău în prezent depăşeşte 1.910 km, având o vechime medie de exploatare de peste 24 de ani, din care reţele de oţel - cu o lungime totală de peste 800 km, au o vechime de peste 25 ani. Aceasta în timp ce durata normativă de exploatare a apeductelor din oţel este de 15 ani.

Aminitim că pe 19 decembrie 2013, a fost semnat două acorduri de împrumut între BERD, BEI şi Apă-Canal Chişinău, care prevăd contractarea de către ACC a unor credite în valoare totală de 48 milioane de euro pentru 12 ani, cu o perioadă de graţie de 3 ani. Totodată, acestea prevăd şi alocarea unor granturi, în valoare totală de 13,8 milioane de euro, în calitate de ajutor pentru cooperare tehnică, din Fondul de Investiţii pentru Vecinătate (FIV) al Uniunii Europene, care, practic, acoperă dobânzile care vor urma să fie achitate.

Ulterior, pe 7 februarie 2014, au fost încheiate acordurile de garanţie, despăgubire şi suport al proiectului între creditori, municipalitatea Chişinău şi ACC.

Alte trei milioane de euro este valoarea unui grant deja valorificat în anul 2012 pentru elaborarea Studiului de fezabilitate.

Acordurile de împrumut prevăd, de rând cu efectuarea în următorii 5 ani a investiţiilor prioritare, asigurarea nivelului minim al capacităţii de plată a întreprinderii.

Corupţia e de vină?!

Potrivit unor surse din cadrul administraţiei capitalei şi guvernului, ratarea creditului poate fi pusă şi pe seama incompetenţei unor autorităţi, dar mai ales a corupţiei. Astfel s-ar fi cerut un „otkat” de aproape 20% de la realizarea acestui contract, iar beneficiari ar fi persoane din conducerea ţării şi a Chişinăului.