Totodată, va fi aleasă şi reprezentanta UEFA în Consiliul FIFA, singura candidată fiind italianca Evelina Christillin.

Preşedintele UEFA, fostul internaţional francez Michel Platini, care a condus forul european din 2007 până anul trecut, a primit permisiunea Comisiei de Etică a FIFA pentru a se adresa Congresului UEFA, după ce a fost suspendat din toate activităţile legate de fotbal pe o perioadă de patru ani. Fostul căpitan al reprezentativei Franţei şi triplu câştigător al Balonului de Aur şi-a anunţat demisia de la preşedinţia UEFA pe 9 mai, după verdictul Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS), care i-a redus suspendarea de la 6 la 4 ani.

Platini a fost sancţionat de justiţia internă a FIFA în cazul privind plata controversată a sumei de 2 milioane de franci elveţieni, pe care a primit-o din partea lui Joseph Blatter, fostul preşedinte al FIFA, în baza unui contract verbal, pentru o muncă de consilier depusă între 1999 şi 2002.

Iniţial în cursa pentru şefia UEFA s-au înscris trei candidaţi, însă spaniolului Angel Maria Villar, care activează în prezent ca preşedinte interimar, s-a retras pe 6 septembrie.

Congresul UEFA va avea loc în Atena şi va începe la ora locală 10:00, urmând să se încheie cu o conferinţă de presă.

Joi va avea loc o reuniune a Comitetului Executiv al UEFA, la Astir Palace Resort din Atena.

Până acum UEFA a avut şase preşedinţi în istoria sa, cel mai lung mandat fiind cel al suedezului Lennart Johansson.

Danezul Ebbe Schwartz a fost primul şef al UEFA, din iunie 1954 până în aprilie 1962 (7 ani şi 9 luni). Lui i-a urmat elveţianul Gustav Wiederkehr, care s-a aflat la cârma forului timp de 10 ani şi 2 luni. Ungurul Sandor Barcs a fost interimar între iulie 1972 şi martie 1973 (8 luni). Italianul Artemio Franchi a condus UEFA timp de 10 ani şi patru luni, fiind înlocuit de francezul Jacques Georges, preşedintele organizaţiei europene timp de 7 ani şi 8 luni, până în aprilie 1990. Mandatul lui Lennart Johansson s-a desfăşurat în perioada aprilie 1990 - ianuarie 2007, adică 16 ani şi 9 luni. Michel Platini a fost ales pe 26 ianuarie 2007, iar prerogativele sale au încetat pe 8 octombrie 2015, când a fost suspendat provizoriu din orice activitate fotbalistică.

Slovenul Aleksander Ceferin este, alături de olandezul Michael van Praag, candidat la alegerile pentru preşedinţia Uniunii Europene de Fotbal (UEFA). Aleksander Ceferin s-a născut la 13 octombrie 1967.

A absolvit cursurile Universităţii de Drept din Ljubljana. A lucrat în cadrul firmei de avocatură a familiei sale, specializându-se în reprezentarea în instanţă a atleţilor profesionişti şi a cluburilor sportive. Ulterior, a devenit directorul firmei tatălui său.

S-a implicat în fotbalul local începând cu 2005, colaborând cu comitetul de conducere al unuia dintre cele mai importante cluburi de futsal din Slovenia, KMN Svea Lesna Litija. În acelaşi an, a devenit membru în conducerea clubului de amatori FC Ljubljana Lawyers.

Între 2006 şi 2011, a fost membru în conducerea clubului profesionist NK Olimpija Ljubljana.

În 2011, a fost ales preşedintele Asociaţiei de Fotbal din Slovenia. Priorităţile mandatului său au fost îmbunătăţirea relaţiei dintre cluburi şi echipa naţională, precum şi dezvoltarea centrelor de juniori din ţară.

În februarie 2015, a fost reales în fruntea conducerii fotbalului sloven, pentru un mandat de patru ani.

Vorbeşte fluent limbile italiană şi engleză. Este căsătorit şi are trei copii.

Aleksander Ceferin şi-a anunţat candidatura la şefia UEFA la 8 iunie 2016.

Olandezul Michael van Praag este, alături de slovenul Aleksander Ceferin, candidat la alegerile pentru preşedinţia Uniunii Europene de Fotbal (UEFA), care vor avea loc miercuri 14 septembrie, la Atena, în cadrul unui congres extraordinar.

Michael van Praag, preşedintele Federaţiei Olandeze de Fotbal, este prima persoană care şi-a anunţat candidatura la preşedinţia UEFA. Michael van Praag s-a născut la Amsterdam, la 28 septembrie 1947. După ce a fost un arbitru al KNVB timp de 16 ani, a devenit membru al comisiei de arbitri şi al comisiei de disciplină pe zona Amsterdam din Federaţia Olandeză de Fotbal.

A fost preşedinte al clubului de fotbal AFC Ajax Amsterdam timp de peste treisprezece ani (1989-2003), poziţie pe care a ocupat-o şi tatăl său, Jaap van Praag, în anii '60 şi '70 (1964-1978). Sub preşedinţia sa, Ajax Amsterdam a câştigat mai multe trofee majore, printre care Cupa UEFA în 1992, precum şi Cupa Campionilor Europeni (Liga Campionilor UEFA) şi Cupa Intercontinentală, ambele în 1995.

Între 1995 şi 1998 a făcut parte din Consiliul de administraţie al "O'Neill Shoes Europa", iar între 1998 şi 2007 a fost preşedinte al acesteia. Între 1998 şi 2001, van Praag a fost membru al UEFA Taskforce 2000, iar în perioada 2000-2002 membru al Comitetului pentru Competiţii UEFA.

Timp de cinci ani (2003-2008) a activat ca preşedinte al Consiliului de Administraţie al ligii naţionale de fotbal olandeze (Eredivisie).

La 27 august 2008, a fost ales preşedinte al KNVB, succedându-i lui Jeu Sprengers, care a murit la începutul acelui an.

Din 2009 până în prezent, van Praag face parte din Comitetul Executiv al UEFA. În cadrul forului fotbalistic european a mai ocupat următoarele funcţii: preşedinte al Comisiei de Competiţii (2009-2015); vicepreşedinte al Comisiei UEFA Hattrick (2009-2015); preşedinte al grupului european UEFA operativ (din 2013); vicepreşedinte al Comisiei de Competiţii de Club (din 2015) etc.

Din 2012 este membru al consiliului Fundaţiei Johan Cruyff, iar din 2013 membru al consiliului director de marketing TEAM, al UEFA.

Este vicepreşedinte al UEFA, din 30 iunie 2015.

La 26 ianuarie 2015, van Praag şi-a anunţat candidatura la şefia Federaţiei Internaţionale de Fotbal (FIFA), dar s-a retras din cursă cu o săptămână înaintea alegerilor, la 21 mai 2015.

Este patronul unui prosper lanţ de magazine de produse electronice cu multe puncte de vânzare în aeroporturi de pe diferite continente.

Locuieşte împreună cu soţia şi fiica sa în oraşul olandez Aerdenhout. În timpul liber, cântă la pian, tobe, vibrafon şi tubă.