Primarul din Rio, Eduardo Paes, e încântat că o mare parte dintre lucrări au fost realizate cu finanţare privată.

"Bugetul final a fost cu 30% inferior celui anunţat în momentul depunerii candidaturii. Este pentru prima oară în istoria Jocurilor Olimpice când cheltuielile sunt inferioare faţă de cele propuse în candidatură", s-a lăudat Paes.

Jocurile de la Rio au necesitat cheltuieli totale, incluzându-le pe cele de organizare, instalaţii olimpice şi infrastructură municipală, de aproximativ 11,81 miliarde de dolari, iar sectorul privat a suportat 43% din această sumă.

Cheltuielile cu stadioanele şi pavilioanele au fost de 2,21 miliarde de dolari, dintre care 70% au provenit de la societăţi private.

"Sunt cele mai ieftine Jocuri Olimpice din istorie, dacă se ţine cont doar de investiţiile în instalaţiile sportive. Stadionul Olimpic din Londra a necesitat investiţii publice mai mari decât toate sumele cheltuite cu stadioanele din Rio", a mai spus primarul din Rio de Janeiro.

Cea mai mare investiţie, de 7,27 miliarde de dolari, a fost destinată infrastructurii. A fost realizată o nouă linie de metrou, trei căi rutiere exclusive pentru autobuze şi tramvaiul electric care circulă prin centrul oraşului.

Paes susţine că sectorul privat a asigurat 80% din costurile cu organizarea şi instalaţiile olimpice şi 43% din totalul cheltuielilor. Conform primarului, în cazul Jocurilor Olimpice 2012 de la Londra, sectorul privat a finanţat doar 17% din cheltuielile de organizare.

"Cu excepţia Jocurilor de la Atlanta, unde finanţarea a fost asigurată de o societate interesată, la nicio altă ediţie a JO nu a mai existat o susţinere privată atât de mare ca la Rio. Iar această investiţie are loc într-o ţară care de doi ani se confruntă cu una dintre cele mai mare crize economice din istoria sa", a mai spus Eduardo Paes.