Astfel, printre cele mai importante menţiuni din cuprinsul Raportului, pentru perioada menţionată, au fost vizate un set de acţiuni propuse şi realizate, ori, care sunt în proces de realizare, pentru ambele sectoare, se arată în comunicat.

Raportul mai cuprinde elemente referitoare la priorităţi, realizări, rezultate sportive şi trasarea obiectivelor pentru viitor.

RAPORT
DE ACTIVITATE AL MINISTREILORETTA HANDRABURA
CU PRIVIRE LA REALIZĂRILE
MINSITERULUI TINERETULUI ŞI SPORTULUI
AUGUST – DECEMBRIE, 2015
 

1. BUGET

În anul 2015, cuantumul resurselor financiare destinat Ministerului Tineretului şi Sportului a fost de 117 milioane 765,5 mii de lei, sportului revenindu-i 99 milioane 226,9 mii lei, iar tineretului 12 milioane 69,4 mii lei.
Au fost valorificate 107 milioane 870,6 mii lei, dintre care, la sport 94 milioane 616,4 mii lei, iar la domeniul de tineret 6 milioane 896,1 mii lei.
În perioada ianuarie – iulie 2015 au fost valorificate în total 54 milioane 36,2 mii lei, dintre care, la sport 48 milioane 612,7 mii lei, iar la tineret 1 milion 856,6 mii.
În perioada august – decembrie, perioada mandatului meu, au fost valorificate 53 milioane 834,4 mii lei, dintre care pentru sport 46 milioane lei, iar pentru tineret 5 milioane lei.
Conform datelor Bugetului provizoriu pentru anul 2016, cheltuielile pentru Ministerul Tineretului şi Sportului vor constitui 113 milioane 745,4 mii lei, dintre care pentru sport 99 milioane 858,0 mii lei, pentru tineret 7 milioane 69,4 mii lei.
 

2. PRIORITĂŢILE MANDATULUI

 
MOTTO MANDAT:

• „SĂ REÎNTOARCEM MTS – TINERILOR ŞI SPORTULUI PRIN TENATICITATE şi SUCCES!”

 

1. SECTORUL TINERET

• PRIORITĂŢI TINERET

• Participarea tinerilor
• Servicii pentru tineri
• Oportunităţi economice
• Consolidarea sectorului pentru tineret
• Strategia de dezvoltare a sectorului pentru tineret
• Reţele raionale
• Capitala Naţională a tineretului
• Revizuirea Legii pentru tineret
• Mecanisme de asigurare a calităţii eficienţei
• Oportunităţi antreprenoriale
• Voluntariat
• Continuarea studiului pe bază de Index de tineret

 

2. SECTORUL SPORT

• PRIORITĂŢI – FEDERAŢIILE SPORTIVE

• Legea nr. 1420-XV din 2002, nr. 521-XIII din 1995 - Cu privire la filantropie şi sponsorizare
• Promovarea Strategiei naţionale de dezvoltare a culurii fizice şi sportului 2015-2020
• Infrastructura
• Baza tehnico-materială
• Finanţare – Criterii pe bază de performanţă
• Asigurarea calităţii
• Specializarea cadrelor (antrenori, arbitri, profesori)
• Medicina sportivă – Centrul Atlet Med – Agenţia Antidoping
• Comunicarea

 

• PRIORITĂŢI – ŞCOLILE SPORTIVE
  • Modernizarea prin reorganizare a Şcolilor sportive în rezultatul cartografierii pe indicatori cantitativi-calitativi

• Infrastructura şcolară
• Finanţarea, auto-finanţarea
• Crearea mecanismului instituţional pentru asigurarea calităţii şi eficienţei activităţii profesorilor-antrenori – pregătirea şi perfecţionarea specialiştilor şi personalului instituţiilor sportive
• Participarea în competiţiile sportive naţionale la toate nivelele
• Consolidarea sectorului sportiv-şcolar

 

• UNIVERSITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

• Un plan eficient de aducere a insituţiei în subordinea MTS

 
 

3. REALIZĂRI ÎN DOMENIUL TINERET

 

1. Finalizarea proiectului de lege cu privire la tineret

 
Noul proiect de lege cu privire la tineret a fost una din priorităţile de bază. În timp record s-a finalizat elaborarea versiunii finale a noului proiect de lege şi a fost supus dezbaterilor publice. În perioada septembrie-octombrie a fost consultat grupul de referinţă, reţeaua consiliilor locale de tineret, reţeau prestatorilor de servicii de tineret, organizaţiile de studenţi (ong-uri, senate şi sindicate) şi organizaţiile non-guvernamentale de tineret.
 
În varianta finală a proiectului a fost introdus pachetul de suport al statului pentru tineri. Astfel, odată cu aprobarea proiectului de lege, statul va interveni pentru a susţine tinerii în următoarele domenii: oportunităţi economice, participare şi dezvoltare multilaterală, modul sănătos de viaţă şi educaţia fizică, programe şi servicii pentru tineri (procurarea de locuinţe etc.).
 

2. Lansarea platformei ProiectulMeu.md pentru Programul de Granturi 2016

 
Programul de granturi a devenit mai uşor de accesat şi mai transparent. Noua platformă permite beneficiarilor să aplice on-line dar şi să urmărească toate noutăţile din cadrul programului. Ne dorim ca această platformă să se dezvolte şi să devină o adevărată resursă de inspiraţie pentru tineri dar şi de idei pentru viitoarele proiecte ale organizaţiilor de tineret.
 

3. Dezvoltarea mecanismului de colectare de date în sectorul de tineret şi iniţierea studiului Tânăr în Moldova

 
Una din provocările sectorului de tineret este lipsa datelor statistice şi sociologice din domeniu. Astfel, a fost iniţiat procesul de crearea a unui sistem de colectare de date. La prima etapă, a fost elaborată o foaie de parcurs care cuprinde peste 60 de indicatori din sectorul de tineret care, odată aprobată, vor fi colectaţi şi oferiţi spre utilizare organizaţiilor de tineret şi partenere pentru a putea dezvolta politici de tineret bazate pe date şi nu pe percepţii.
 
De asemenea, a fost iniţiat procesul de selectare a unei companii care va realiza un studiu naţional, bi-anual, Tânăr în Moldova care să reprezinte un barometru de opinie publică în domeniu şi care să urmărească evoluţia în sectorul de tineret şi să ofere informaţii pentru organizaţiile de tineret dar şi partenerilor interesaţi de domeniu.
 

4. Aprobarea regulamentului de finanţare suplimentar programului de granturi

 
Regulamentul prevede condiţiile de acordare a suportului financiar organizaţiilor de tineret suplimentar programului de granturi. Astfel, ne dorim să excludem finanţarea prin decizii netransparente în bază de demersuri şi să punem toţi solicitanţii în condiţii egale. Regulamentul încurajează toate organizaţiile să aplice la Programul de granturi. În condiţii în care aplicarea la programul de granturi este imposibilă, demersurile vor fi analizate de o comisie specială, alcătuită din membrii ministerului şi a societăţii civile, care va decide asupra finanţării sau a nefinanţării iniţiativelor.
 

5. Iniţierea sau semnarea de parteneriate întru dezvoltarea sectorului de tineret

 
În perioada septembrie-noiembrie, au fost semnate sau iniţiate mai multe parteneriate care să impulsioneze dezvoltarea sectorului. Astfel, a fost semnat un parteneriat de colaborare cu Agenţia Universitară a Francofoniei împreună cu care, ministerul va promova programele de mobilitate studenţească dar şi va elabora un ghid de mobilitate care să ajute tinerii să beneficieze de astfel de programe.
 
De asemenea, au fost începute discuţiile cu reprezentanţii Corpului Păcii pentru a implica reţeau de voluntari în dezvoltarea consiliilor locale de tineret.
 
Un segment aparte, ţine de colaborarea Ministerelor Tineretului şi Sportului din România şi Moldova. În perioada lunii octombrie au avut loc mai multe întâlniri care au pus bazele dezvoltării programelor de granturi comune dar şi implicare tinerilor de pe ambele maluri ale Prutului în proiecte comune precum Programul de Tabere, Girls Go IT etc.

6. Realizarea evenimentelor din sectorul de tineret şi selectarea Capitalei Tineretului 2016.

 
Ministerul Tineretului şi Sportului a fost alături de tineri prin organizarea sau susţinerea celor mai importante evenimente din sector. Astfel, au fost selectaţi cei mai buni tineri din anul 2015 şi premiaţă în cadrul Galei Premiilor Naţionale de Tineret, Festivalului Voluntariatului dar şi susţinute iniţiativele tinerilor etc.
 
De asemenea, a fost modificat conceptul Capitalei Tineretului prin care, începând cu 2016, constribuţia administraţiei publice centrale va fi realizată printr-o agendă comună de activităţi în cadrul Capitalei Tineretului a tuturor ministerelor. Astfel, ne dorim să dezvoltăm conceptul Capitalei Tineretului şi să oferim oraşului câştigător oportunitate de a avea o agendă plină şi utilă nu doar pentru tinerii din comunitate dar şi pentru cei din regiunea capitalei.
 
Pentru 2016, Capitala Tineretului a fost selectat oraşul Ialoveni.
 

7. Atragerea de resurse pentru sectorul de tineret

 
Au fost aplicate două proiecte de asistenţă externă pentru dezvoltarea sistemului de recunoaştere a educaţiei non-formale în sectorul de tineret şi pentru dezvoltarea Centrului Naţional pentru Programe şi Analize în domeniul Tineretului.
 
 

4. RALIZĂRI ÎN DOMENIUL SPORT

Sportul a fost şi este o legendă în Republica Moldova. Este elementul care ne-a unit ca popor, ne-a făcut să fim puternici. Sportul ne aduce împreună şi trezeşte în naţiunea noastră mult-abandonatul sentiment de patriotism. Ţara noastră are tradiţii importante în sport, iar scopul Ministerului Tineretului şi Sportului este să fie promotorul continuităţii tradiţiei prin dezvoltare şi modernizare. În acest sens, în această perioadă MTS a încercat să sprijine prin toate modalităţile domeniul sportului în general şi sportivii în special.
1.     Performanţe ale Sportivilor moldoveni în 2015

• Serghei Tarnovschi a cucerit medalia de bronz la Campionatul Mondial, rezervat seniorilor, calificare la Jocurile Olimpice;
• Oleg Tarnovschii a cucerit medalia de argint la Campionatul Mondial, rezervat seniorilor, probă neolimpică;
• Aaron Cook a cucerit medalia de bronz la Campionatul Mondial, rezervat seniorilor, calificare la Jocurile Olimpice;
• În cadrul Jocurilor Europene au fost cucerite trei medalii, argintul de luptătorul Piotr Ianulov şi două medalii de bronz, Alexandru Chirtoacă şi Svetlana Saenco.
• Sîrghi Oleg a cucerit aurul la Campionatul European de Haltere, rezervat seniorilor;
• Dudoglo Alexandru a cucerit argintul la Campionatul European de Haltere, rezervat seniorilor;
• În cadrul Festivalului Olimpic al Tineretului European au fost obţinute 5 medalii de aur şi 2 de argint.
• În total la ramurile de sport olimpice au fost obţinute: 14 medalii la seniori, 18 medalii la tineret, 18 medalii la juniori (50 de medalii în total: aur 11, argint - 10, bronz - 29), iar la ramurile de sport neolimpice au fost obţinute 145 de medalii, dintre care 29 de aur, 47 de argint, 69 de bronz)

 
 
Realizări în contextul calificărilor pentru Jocurilor Olimpice din Rio:

• 5 cote obţinute la haltere – În baza concursului naţional din primăvara anului 2016 va fi stabilit lotul olimpic;
• 1 cotă obţinută la caiac-canoe – Serghei Tarnovschi;
• 1 cotă obţinută la taekwondo wtf – Aaron Cook;
• 5 cote obţinute la atletism – maratoniştii Prodius Roman şi Lilia Fisicovici, aruncătorii de ciocan Serghei Marghiev, Zalina Marghieva şi Nikişenco Marina;
• 2 cote obţinute la înot – Alexei Sancov şi sportiva se stabileşte;

 
 

2.  Iniţierea dezbaterilor Strategiei de Dezvoltare a Culturii Fizice şi Sportului în Republica Moldova

Un eveniment important ce ar fi trebuit să fie desfăşurat cu câţiva ani în urmă, a avut loc în luna noiembrie. Este inadmisibil cum au fost lăsate lucrurile deoparte. Ne referim la Strategia Naţională de Dezvoltare a Culturii Fizice şi a Sportului în Moldova. Un document care nu vine doar să se alăture într-o mapă, ci să facă dovada că această instituţie are o viziune, o misiune, obiective şi priorităţi bine structurate, transparente, care să contribuie cu exactitate la dezvoltarea sportului de performanţă, de mase... a culturii fizice în ansamblu.
Pe lângă faptul că Ministerul Tineretului şi Sportului este cel mai mare restanţier la implimentarea planului de acţiuni privind Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, instituţia noastră, este restanţieră la propriile planuri şi acţiuni.
Împreună cu directorii şcolilor sportive şi preşedinţii federaţiilor am înţeles că am ajuns la punctul declinului, iar pentru a schimba această perioadă de tranziţii şi ocolişuri, vom lucra, cu efort comun, în a stabili care este Strategia Naţională de Dezvoltare a Culturii Fizice şi a Sportului. Începând cu acest document noi trebuie să ştim cine suntem, unde ne îndreptăm, unde dorim să ajungem şi să demonstrăm aceasta beneficiarilor. Cetăţenii, sportivii, antrenorii, consumatorii de mişcare şi de sport, trebuie să simtă că noi, într-adevăr, avem viziuni şi misiuni, şi nu ne peridăm pe aceste holuri fără să aducem garanţia de dezvoltare.

• Aşa cum v-am promis anterior, din prima zi când am venit în faţa dumneavoastră, a antrenorilor, sportivilor, şefilor de federaţii, misiunea noastră, în primă etapă, este să întoarcem această instituţie tinerilor şi sportivilor.

 

• Pentru a face paşi concreţi în realizarea priorităţilor noastre avem nevoie de susţinere. Dar pentru a fi sprijiniţi trebuie să garantăm încredere. Echipa nou-creată la Ministerul Tineretului şi Sportului a transmis semne importante de încredere faţă de partenerii noştri, fie interni, fie externi. Vizita în Republica Moldova a campioanei olimpice, ministră a tineretului şi sportului din România, Gabriela Szabo, a fost doar una dintre mărturiile că ne mişcăm înainte şi că suntem credibili.

 

• La fel se întâmplă şi pe interior. În aceste luni, am avut zeci de întrevederi, întâlniri şi apeluri, cu o mare crâmpeie de companii şi agenţi comerciali, la care am venit cu apelul, ca împreună să mişcăm trenul din loc şi să dezvoltăm sectoarele de tineret şi sport.

 
 

3. Stadionul Naţional

 
Societatea sportivă din Republica Moldova este în continuă nelinişte cu privire la insfrastructura sportului din ţara noastră. De câţiva ani, la unison, se vorbeşte despre distrugerea Stadionului Republican şi lipsa de reacţie în construirea unui Stadion Naţional.
Împreună cu Guvernul Republicii Moldova, Cancelaria de Stat, am iniţiat procedurile de localizare a noului stadion, care va fi la perfieria capitalei, ieşirea spre Orhei, iar în aceste momente este în proces etapa de elaborare a conceptului pentru acest edificiu.
Ministerul Tineretului şi Sportului a luat legătura cu omologii din România, Rusia, Ucraina, Azerbaidjan, Georgia, Polonia şi Spania, în vederea colectării de date relevante, privind experienţa acestor state în construcţia de edificii sportive, pentru a grăbi stadiul de elaborare a conceptului.
În cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului au fost organizate grupuri de lucru interne, dar şi externe, cu participarea reprezentanţilor instituţiilor sportive, în vederea elaborării conceptului general privind construcţia Stadionului Naţional şi a spaţiilor adiacente. Fanii sportului, dar şi cei implicaţi direct, antrenorii şi sportivii, trebuie să fie conştienţi că nu doar Ministerul Tineretului şi Sportului are această responsabilitate. Un Complex Sportiv Naţional este responsabilitatea tuturor instituţiilor beneficiare, chiar şi a municipiului şi a federaţiilor sportive.
 

4. Radiografia Instituţiilor de Învăţământ din subordinea ministerului şi colectarea informaţiilor privind situaţia sportului în teritoriu

Pentru a înţelege mai bine situaţia din cadrul şcolilor sportive din subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului, dar şi pentru a lua contact real cu necesităţile sportive din teritoriu, am iniţiat un proces de colectare a informaţiilor prin intermediul unui formular, care a fost transmis tuturor şcolilor sportive şi lucrătorilor din domeniul tineretului şi sportului din cadrul primăriilor, consiliilor locale şi raionale.
Pe lîngă alte acţiuni, în această perioadă, au avut loc întâlniri şi audienţe cu şefii federaţiilor, antrenorii, sportivii, potenţiali investitori, oameni de afaceri, deputaţi, pentru a găsi soluţii de rezolvare a mai multor problema relaţionate cu sportul moldovenesc.

5. Iniţierea parteneriatelor privind dezvoltarea infrastructurii tehnologiilor informaţionale în şcoli

Spre final de an s-a reuşit acordul cu partenerul nostru, compania Moldcell, care a venit cu un suport de computere, dotate cu toată tehnica necesară, care au fost destinate şcolilor sportive din subordinea Ministerului.

6. Centrele Sportive Strategice şi Modernizarea Bazelor Sportive Existente

 
Desigur, în acest moment, Republica Moldova este zdruncinată de fenomenul Stadionul Naţional şi în general de lipsa infrastructurii sportive. În acest sens, am parcurs mai multe etape de întrevederi cu omologi străini, dar şi cu oameni care cunosc fenomenul din ţara noastră, în vederea identificării, nu doar a resurselor pentru redresarea situaţiei, dar şi prin ce metode să fie realizată această schimbare.
O primă etapă propusă în soluţionarea problei infrastructurii sportive este construcţia centrelor regionale, care să ofere acces la mai multe raioane învecinate centrului strategic.
Într-o întrevedere, la Bucureşti, cu omologul Gabriela Szabo, am primit aprecierea dânsei în acest aspect. Manifestăm interes în atragerea investiţiilor cu capital român în sectorul infrastructurii pentru tineret şi sport şi a achiziţionării inventarului sportiv şi susţinerea financiară a statului român. Exprimăm interesul amplificării colaborării în domeniul producerii utilajului şi inventarului sportiv, proiectării, construcţiei, reconstrucţiei şi exploatării complexelor sportive.
 
Structura de Proiect privind crearea  Centrelor  Sportive Strategice o găsiţi mai jos.
   

• DEPLASĂRI LA COLEGII DE PESTE HOTARE

În scurta perioadă de mandat am reuşit programarea mai multor întrevederi cu omologi străini pentru a pune accentul pe colaborările dintre state, pentru atragerea investiţiilor şi a schimbului de experienţă, dar cel mai important este reciprocitatea de susţinere, în materie de desfăşurare a cantonamentelor, turneelor de pregătire.
Un exemplu special este vizita delegaţiei noastre la Bucureşti, urmată de vizita doamnei Gabriela Szabo la Chişinău, care a întărit încă odată relaţia de prietenie între Republica Moldova şi România, iar la nivel de proiecte au fost derularea susţinerii din partea statului român a tineretului, prin mai multe granturi şi programe de tabere ce urmează a fi implementate în colaborare, cât şi a sportului, prin oferirea în anul 2016 a mai multor microbuze destinate şcolilor sportive şi celor mai active federaţii sportive.
 

5. OBIECTIVELE DE BAZĂ CARE TREBUIE REALIZATE ÎN TERMEN SCURT, RĂMÂN A FI:

 

• Legea 330-XIV din 1999 – Cu privire la cultură fizică şi sport
• Definitivarea şi adoptarea Strategiei de dezvoltare a culturii fizice şi sportului 
• Asigurarea participării organizaţiilor şi instituţiilor sportive la competiţiile şi evenimentele organizate în ţările UE

 

• Logo-ul MTS

 
Ministerul Tineretului şi Sportului, ca instituţie de stat, în anul 2015 deţinea sub formă de eroare o emblemă care contravenea legii cu privire la heraldică şi utilizarea simbolurilor de stat, astfel încât am iniţiat o campanie de realizare a logoului MTS, după depistarea a celor două mari greşeli:

• Eroare de plasare a emblemei statului
• Eroare de utilizare a simbolurilor olimpice

 

• PROGRESELE MTS ÎN ACORDUL DE ASOCIERE RM-UE

 
La preluarea mandatului, Ministerul Tineretului şi Sportului era instituţia cu cele mai multe restanţe privind Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, dar şi proiecte interne.
Totuşi, comparativ cu perioadele precedente în  procesul de realizare a Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeana pentru anii 2014-2016, aprobat prin HG nr.808 din 07.10.2014, Ministerul Tineretului şi Sportului a înregistrate următoarele progrese:
Domeniul tineretului:

•  Cap.23, art.125, măsura de implementare nr.1. „Definitivarea şi promovarea proiectului de lege cu privire la tineret”:

Progresul atins: proiectul Legii cu privire la tineret a fost elaborat şi se află în proces de consultare publică.

•  Cap.23, art.125, măsura de implementare nr.7 „Implementarea proiectelor comune cu statele membre ale UE în vederea dezvoltării sectorului de tineret”:

Progresul atins: suplimentar, la proiectul trilateral „Dezvoltarea sistemului de instruire a lucrătorilor de tineret în Estonia, Moldova şi Croaţia”,  au fost iniţiate 3 proiecte de perspectivă pentru tineret, cu România şi Polonia.

•  Cap.26, art.134, măsura de implementare nr.1. „Asigurarea implementării Legii voluntariatului”:

Progresul atins: a fost acordat statutul de instituţie gazdă a activităţilor de voluntariat,  pentru 22 instituţii gazdă.
 
Domeniul sportului:

•  Cap.23, art.126, măsura de implementare nr.2 „Definitivarea şi adoptarea Strategiei de dezvoltare a culturii fizice şi sportului”:

Progresul atins: A fost elaborat proiectul Strategiei de dezvoltare a culturii fizice şi sportului în Republica Moldova 2020 şi Planul de acţiuni de implementare a acesteia, care se află în proces de consultare publică
 

6. OBIECTIVE PENTRU 2016

• În perspectiva calificărilor la JO de la Rio,  primul semestru al anului 2016:
• 1-2 cote la box Vasile Belous, Dmitri Galagoţ, Veaceslav Gojan şi Alexandr Rîşcan şi alţii vor lupta pentru baremul olimpic la cele 3 turnee de calificare din primăvara anului 2016;
• 4-5 cote la lupte - Natalia Budu, Svetlana Saenco, Nicolai Ceban, Piotr Ianulov, Sava Mihail, Daniel Cataraga, Victor Ciobanu (primii 7 sunt în top - 20 mondial) şi alţi sportivi vor lupta pentru cote olimpice la cele 3 turnee de calificare din primăvara anului 2016;
• Actualmente, Radu Albot se poziţionează pe locul 121 în clasamentul mondial. Pentru obţinerea calificării la JO din 2016, sportivul moldovean urmează să fie în top – 70 tenismani ai lumii la încheierea perioadei de calificare;
• Sportivul (iahting) Alexandr Denisiuc a avut o prestaţie bună la Campionatul Mondial, fiind foarte aproape de obţinerea cotelor de calificare. Se preconizează obţinerea unei cote la turneul european de calificare din martie 2016;
• Provizoriu, Federaţia Internaţională de Ciclism va aloca o invitaţie pentru Republica Moldova;
• 2-3 cote la atletism - Artîc Natalia, Cojuhari Olesea şi alţii au potenţial de calificare la JO pînă la finalizare perioadei de calificare: 31.05.2015;
• 1 cotă la taekwondo wtf – fraţii Dimitrov, Vladislav Arventii şi Ana Ciuchitu au şanse pentru obţinerea  calificării  la turneul european din aprilie 2016;
• 1 cotă la tir cu arcul – Dan Olaru şi Mîrca Alexandra vor lupta pentru cotele olimpice la turneul european de calificare din mai 2016;
• 1 cotă la haltere – Ecaterina Treatiacova are şanse mari de a obţine o cotă la individual;
• 1 cotă la tir - Avem certitudinea că Federaţia Internaţională va aloca o invitaţiei pentru Republica Moldova.
• 1-2 cote la judo – Valeriu Duminică, Cristina Budescu sau Tatiana Osoianu vor obţine cel puţino o cotă la finalizarea perioada de calificare în baza realocării cotelor continentale.
• În opinia, Secţiei Sport de Performanţă vor fi obţinute cel puţin 26 de cote la Jocurile Olimpice şi 2 cote la Jocurile Paralimpice.
• În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 639 din 28.07.2014 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi de plată a burselor lunare sportivilor de performanţă, 80 de sportivi beneficiază de bursă lunară, aceasta variind de la 2000 lei pînă la 10 000 lei (365 mii lei lunar se alocă din bugetul ministerului pentru plata bursei).
• În conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr. 1552 din 04.12.2002 pentru aprobarea normelor financiare pentru activitatea sportivă au fost premiaţi sportivii, antrenorii-profesori şi veteranii sportului, fiind alocată suma de 5,5 milioane lei. (390 de beneficiari). Sportivi la probele olimpice – 65 persoane, suma alocată – 1.314.600 lei, antrenori la probele olimpice – 64 persoane, suma alocată – 1.159.223 lei.
• Sportivi la probele neolimpice – 88 persoane, suma alocată – 1.594.960 lei, antrenori la probele neolimpice – 39 persoane, suma alocată – 1.400.080 lei.
• Veterani ai sportului – 43 persoane, suma alocată 43 mii lei.

7. PLANUL ANUAL DE ACŢIUNI

5. Susţinerea sportului de performanţă

• Crearea condiţiilor optime de pregătire a sportivilor de performanţă

5. Dezvoltarea domeniului culturii fizice şi sportului

• Elaborarea şi perfecţionarea cadrului normativ în domeniul culturii fizice şi sportului

5. Asigurarea participării şi obţinerii de performanţe la competiţiile naţionale şi internaţionale oficiale

Realizarea activităţilor sportive conform Calendarului acţiunilor sportive naţionale şi internaţionale pe anul 2016