De pe scările Parlamentului tinerii au pornit în căutarea unui spaţiu locativ, ca să nu fie nevoiţi să doarmă sub cerul liber. Aceştia au găsit o cameră într-un apartament, stăpâna căruia le-a cerut câte 450 de lei de persoană, scrie JURNAL de Chişinău.

Andrei, 23 de ani, Eduard, 24 de ani, şi Sergiu, 26 de ani, îşi finisează studiile la Colegiul Agroindustrial din Grinăuţi, raionul Ocniţa, şi îşi caută cu disperare un loc de muncă în Chişinău. Toţi trei sunt orfani, au crescut şi au învăţat la Şcoala de tip internat din Cupcini, care astăzi nu mai există. Deoarece nu au un loc stabil de trai, aceştia sunt nevoiţi să înveţe permanent la diverse instituţii de învăţământ pentru a avea asigurat un pat unde să doarmă. Tinerii, viitori tehnologi în domeniul produselor alimentare, au ales să-şi facă practica la întreprinderile din Chişinău, deoarece, spun ei, la Cupcini sunt puşi doar să mature.

„La Cupcini nu au nevoie de lucrători, ne iau să facem practica pentru a mătura teritoriul şi pentru a căra lăzi”, ne spune Andrei. Sergiu ne spune că stagiul practic nu este plătit şi le este greu să supravieţuiască cu cei 1285 de lei pe care le oferă statul. „Noi aveam posibilitate să ne alegem unde să facem practica, dar, din păcate, nu este plătită. De aceea, vrem să muncim pentru a ne asigura un trai decent şi aici, în Chişinău, avem mai multe posibilităţi”, menţionează tânărul.

Deprinşi de mici cu munca

Cei trei tineri, ca şi alţii care au crescut fără părinţi, fiind lăsaţi în grija statului, s-au obişnuit cu statutul lor şi spun că nu-şi doresc mila nimănui. „Noi şi vara trecută am fost la Chişinău şi am lucrat, am fost cazaţi gratis la căminele Universităţii Agrare. Făceam bani, cumpăram ceva bun de mâncare. La Ocniţa, la fel, munceam cu ziua. Săpam, tăiam lemne la oameni, ne plăteau câte 50 de lei pentru un metru cub şi ne hrăneau bine. Eu de mic lucrez pentru a avea o haină curată şi o bucată de pâine”, ne relatează Andrei.

Tinerii ne spun că, după ce au ieşit din internat, nimeni nu i-a informat despre drepturile lor şi despre faptul că pot să-şi continue studiile. Ala Bercu, şefă de secţie la Colegiul Agroindustrial din Ocniţa, a declarant pentru JURNAL de Chişinău că statul îi asigură cu cele necesare pe aceşti copii.

„Cel mai trist e că ei nu au părinţi. Noi încercăm să-i ajutăm psihologic, însă ştiţi cum sunt tinerii, au multe drepturi şi fac ce vor ei”, a spus Bercu.

Viaţa la orfelinat

Deşi au trecut ceva ani de când au părăsit încăperile internatului, aceştia îşi amintesc cu lux de amănunte viaţa de acolo, care nu a fost deloc uşoară. Ei povestesc cum erau bătuţi şi cum erau deposedaţi de darurile primite de la diferite ONG-uri din străinătate.

„Eu deja nu mă tem să spun că am avut un director tare rău, toţi se temeau de el. Aveam o educatoare care, ca să ne permită să privim televizorul după cină, ne spunea să nu mâncăm pâinea, ca s-o poată lua acasă. Ne băteau, iar de sărbători, când primeam cadouri de la americani, ne luau tot ce era mai bun şi ne lăsau doar bomboanele”, îşi aminteşte Andrei.

Pentru un copil orfan statul oferă zilnic pentru mâncare 35 de lei. Eduard, Andrei şi Sergiu, din cei 105 lei adunaţi, îşi cumpără produse alimentare, însă niciodată nu sunt sătui.

Hotărârea de guvern din 2002 spune că statul şi-a luat angajamentul să asigure copiii orfani cu spaţiu locativ şi suport în angajarea la muncă. Din păcate, respectivele prevederi au rămas doar pe hârtie. Această situaţie este convenabilă autorităţilor deoarece multe persoane nu-şi cunosc drepturile.

Sistemul rezidenţial de îngrijire a copilului din R. Moldova este alcătuit din 55 de instituţii de tip rezidenţial. În subordinea Ministerului Educaţiei sunt 50 de instituţii rezidenţiale, dintre care 24 de şcoli-internat auxiliare, 14 şcoli de tip-internat pentru copii orfani şi rămaşi fără îngrijirea părinţilor, şapte instituţii speciale pentru copii cu deficienţe fizice şi senzoriale, trei şcoli-internat sanatoriale şi două case de copii. Numărul total al copiilor plasaţi în instituţiile din subordinea Ministerului Educaţiei constituie 4843 de copii, dintre aceştia 1682 sunt plasaţi în şcolile de tip-internat pentru copii orfani şi rămaşi fără îngrijirea părinţilor.

JURNAL de Chişinău a prezentat povestea acestor tineri nu pentru a isca milă şi compătimire, dar pentru a-i ajuta să-şi găsească un loc de muncă în capitală. Sunt muncitori, responsabili şi conştienţi că prin muncă îşi pot asigura un trai decent. Pentru a afla datele de contact ale celor trei tineri, vă rugăm să ne apelaţi la numărul de telefon 068583777 sau să scrieţi pe pagina de facebook a ziarului.