Cealaltă Basarabie // Viaţa printre valize

Cealaltă Basarabie // Viaţa printre valize
Sursa: www.jc.md Foto: jc.md 31.03.2017 13:13
Doina Cojocaru, o tânără în vârstă de 23 de ani, a plecat împreună cu părinţii în Grecia pe când avea zece ani. Este unul din copiii familiilor de emigranţi din R. Moldova care au fost nevoiţi să se adapteze la un nou mediu şcolar, luptând să depăşească condiţia de „străin” şi stereotipurile cu care se confruntă aceştia. Pasionată de fotografie, în dorinţa de a se afirma, a fost singura elevă care a urmat cursuri de fotografie la Universitatea Naţională Capodistriană din Atena, împreună cu adulţii, ca ulterior fotografiile ei să ajungă în prestigioasa revistă „Photographer” din Grecia.

Au plecat în Grecia din cauza dificultăţilor financiare, a mers iniţial tatăl ei, apoi – mama şi fiica. Doina a învăţat în timp record limba greacă. „Am studiat-o de sine stătător. Tata era foarte sever în acest sens, nu m-a lăsat prea mult să mă odihnesc. Am avut noroc de colegi şi de profesori prietenoşi, care m-au susţinut chiar de la bun început”, spune ea.

În 2012, după opt ani de aflare în această ţară, părinţii Doinei au decis să se întoarcă acasă. Decizia a fost dificilă pentru adolescenta care a reuşit până la urmă să se integreze în societatea elenă şi să-şi facă prieteni. Revenită la Chişinău, s-a înscris în clasa a XII-a la Liceul „Onisifor Ghibu”, unde a susţinut în 2013 cu succes Bacul. În acelaşi an, a devenit studentă la Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti, unde este în prezent masterandă. Doina a realizat recent o expoziţie despre migraţie, unul din cele mai dureroase subiecte pentru ea, cu genericul „Străinul”.

Scrisori ale unor emigranţi din 32 de ţări

„M-am născut în R. Moldova, dar am crescut într-o familie de emigranţi în Grecia şi studiez în prezent în România. N-am reuşit să-mi formez identitatea naţională, nu am simţit că aparţin unui loc, unei ţări. Dedic acest proiect tuturor oamenilor care împărtăşesc această experienţă”, se prezintă artista în informaţia care însoţeşte expoziţia. A realizat proiectul cu scopul de a familiariza publicul cu problemele migraţiei, cu dificultăţile de adaptare la o nouă societate şi pericolele cu care se confruntă un migrant, legate de xenofobie şi rasism. În acest scop, a procurat de pe site-urile de anticariat, de la colecţionari, 32 de valize, a luat legătura cu 32 de persoane din diferite state, inclusiv România, R. Moldova, Georgia, Ucraina, persoane de pe continentul african, care i-au povestit istoriile plecării şi problemele cu care s-au confruntat în ţara gazdă. Aceste istorii, sub formă de scrisori, au fost puse în interiorul valizelor şi expuse în cadrul Nopţii Albe a Galeriilor, la UNAgaleria din Bucureşti.

Persoana din R. Moldova, o tânără de 22 de ani, a ales să-şi povestească istoria în limba greacă. A plecat la vârsta de 11 ani. A recunoscut că scrie cu greşeli în limba română şi încă nu vorbeşte bine elena. Îi vine greu să depăşească stereotipurile şi condiţia de „strain” cu care se confruntă migranţii în această ţară.

„Majoritatea emigranţilor din R. Moldova, precum şi cei din fostul spaţiu sovietic, au studii superioare şi ar putea să ocupe locuri de muncă decente. Situaţia lor în străinătate e cu atât mai dramatică cu cât sunt nevoiţi să facă menaj, să accepte orice muncă la negru. Am remarcat că îşi acceptă umili condiţia, nici măcar nu încearcă să se impună ori să aspire la ceva mai mult. Dar oricât de dificilă ar fi situaţia lor materială, oricât de mare ar fi dorinţa de a-şi ajuta copiii, sunt de părere că, în orice condiţii, este important în primul rând să-ţi păstrezi demnitatea, să încerci să obţii de la viaţă ceea ce meriţi cu adevărat”, opinează ea.

Continuare articolului pe Jurnal de Chişinău

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI