Potrivit reprezentanţilor societăţii civile care activează de circa 20 de ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului, modul în care este construită campania Fundaţiei „Edelweiss” dăunează cauzei.
„Avem documente destul de bine ancorate în standardele sau regulile de aur acceptate la nivel internaţional. E una, însă, să fie nişte definiţii, concepte şi abordări pe hârtie şi e altceva educarea şi informarea societăţii conform acestora, pentru a-i crea copilului un mediu de dezvoltare sănătos. Iar aici, dacă vreţi, drama acestor acţiuni în cadrul campaniei este că se consolidează un stereotip cu care societatea civilă luptă de ani de zile: nu doar bătaia este o formă de violenţă faţă de copii”, a declarat Ana Revenco, directoarea Centrului Internaţional „La Strada”, în cadrul unui club de presă organizat de Alianţa ONG-urilor active în domeniul protecţiei sociale a copilului şi familiei, în parteneriat cu Centrul de Investigaţii Jurnalistice.
Potrivit expertei, în aceste condiţii se egalează cu zero încercările continue ale societăţii civile pentru ca cetăţenii şi autorităţile să recunoască existenţa şi gravitatea inclusiv a altor forme de violenţă asupra copiilor, nu doar bătaia. Aceeaşi sursă menţionează că urmare a campaniei, se creează impresia că Telefonul Copilului exclude şi ignoră vocea copiilor care, deşi nu au fost agresaţi fizic, trăiesc alte situaţii în care se simt neglijaţi, neauziţi sau în pericol.
„Urmare a acestei campanii, e ca şi cum am spune unui copil că e normal să fie presat psihologic, traficat, exploatat sau neglijat, dar dacă nu e bătut, înseamnă că totul e bine. Normalizăm lucruri care, de fapt, nu sunt normale”, a mai adăugat Ana Revenco. Directoarea Centrului Internaţional „La Strada” atrage atenţia că acest serviciu nu a fost creat acum, aşa cum poate fi dedus din campania Fundaţiei „Edelweiss”. Telefonul Copilului funcţionează din 2014.
Totodată, preşedinta Alianţei ONG-urilor active în domeniul protecţiei drepturilor copilului, Mariana Ianachevici, a punctat şi alte efecte negative pe termen lung. „De douăzeci de ani nu facem de cât să încercăm să explicăm, de la cetăţeanul de rând, până la responsabilii din poliţie, justiţie, medicină şi altele, că violenţa nu e doar în familie şi violenţa nu e numai fizică. Într-un singur moment, aşa se întâmplă, cu bagheta fermecată, printr-un miracol, denaturăm activitatea şi mesajele care cu foarte mare greutate au fost aduse pe masa publicului şi a fiecărui specialist. (…) Fiecare cetăţean din Republica Moldova, ca şi plătitor de impozite, trebuie să ceară autorităţilor ca acest serviciu public să fie de calitate şi să nu permită exploatarea subiectului protecţiei copilului, cu atât mai mult în perioade sensibile, printre care şi campania electorală. Vreau ca orice denaturare făcută să fie una asumată, din orice perspectivă, fiindcă în spate stă soarta unui copil”, a declarat Mariana Ianachevici, în cadrul evenimentului.
Reprezentanţii societăţii civile sunt revoltaţi de faptul că, deşi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a fost coautorul unor strategii tematice, a avut o reacţie nepotrivită atunci când a fost sesizat despre gafe majore în promovarea serviciului ce îi aparţine. Cornelia Cozonac, preşedinta Centrului de Investigaţii Jurnalistice, a declarat că este regretabil că o problemă atât de dramatică pentru societatea moldovenească, aşa cum este violenţa asupra copiilor, este exploatată acum în scop electoral şi încă şi cu utilizarea resurselor administrative.
În replică, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a emis un comunicat de presă prin care apreciază interesul sporit al acestor organizaţii faţă de Serviciul „Telefonul Copilului”, dar îşi exprimă regretul că „în schimbul conjugării eforturilor comune pentru bunăstarea copilului şi familiei din ţară, aleg să desfăşoare campanii sterile cu conotaţii politice”. Instituţia cheamă invită repetat toate ONG-urile cu competenţe în domeniul protecţiei copilului şi familiei la colaborare pentru a susţine procesul de dezvoltare a unui sistem comprehensiv de protecţie a copilului, elucidat de altfel şi în Strategia privind protecţia copilului şi planul de acţiuni.
În cadrul clubului de presă organizat ieri, Alianţa ONG-urilor active în domeniul protecţiei sociale a copilului şi familiei (APSCF) au discutat despre importanţa implicării adultului şi a instituţiilor statului în cazul prevenirii şi combaterii violenţei asupra copilului.
Potrivit unui studiu realizat de APSCF, cele mai întâlnite forme de abuz asupra copiilor la noi în ţară sunt abuzul psihologic şi cel fizic. Astfel, opt din zece copii sunt supuşi la diverse forme de pedeapsă violentă.
Reprezentanţii Fundaţiei „Edelweiss” nu au răspuns la telefon pentru a oferi un comentariu.
Jurnal.md
