Patru participanţi la protestul organizat de Partidul „Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr” şi alte formaţiuni pe 24 aprilie, printre care un veteran de război şi tatăl a doi copii minori, au fost arestaţi pentru 30 de zile, fiind acuzaţi că, în timpul protestului au participat activ „la dezordini în masă, erau agresivi, incitau la acţiuni de violenţă şi au aruncat cu pietre în direcţia poliţiei”. Şi aceasta, în pofida faptului că Centrul de resurse pentru drepturile omului, care a monitorizat protestul, a constatat că întrunirea a decurs paşnic. Au fost înregistrate doar câteva episoade de violenţă care pot fi caracterizate ca huliganism individual şi, în niciun caz, dezordini în masă. Rudele celor reţinuţi sunt de părere că guvernarea încearcă pe această cale să intimideze cetăţenii.

Satul Mana, Orhei, încă mai dormea joi, 5 mai, când pe uliţele sale au descins două maşini ale poliţiei. Maria Şchiopu, 62 de ani, obişnuieşte să se trezească mai devreme. Şi mare i-a fost mirarea când, ajunsă în fundul grădinii, a dat cu ochii de un mascat care o fixa cu privirea de după gard. „Era ora 5 şi vreo 30 de minute. Se zăreau patru. Unul era cu automatul şi cu mască, iar trei erau îmbrăcaţi ca toţi oamenii. Nu ne-am zis bineţe. Numai la televizor văd aşa ceva. Am mers iute în casă şi i-am spus soţului că se întâmplă ceva grav în mahalaua noastră. Am presupus că s-o fi produs vreun jaf ori vreo crimă”, ne-a relatat femeia.

Două ore mai târziu, după o percheziţie minuţioasă prin toate ungherele gospodăriei vecinilor, poliţia l-a arestat pe capul familiei, Alexandru Pănuţă. Bărbatul a fost acuzat că ar fi participat la altercaţiile de pe strada Bulgară, unde îşi are domiciliul liderul PD Vlad Plahotniuc. A fost reţinut iniţial pentru 72 de ore, apoi pentru 30 de zile.

Motivaţi să protesteze

Am făcut cunoştinţă cu soţia lui Alexandru, Tatiana, la intrarea în Penitenciarul nr. 13 în timp ce încerca să transmită un pachet cu merinde soţului. În 1992, acesta a participat la luptele sângeroase din Bender. A fost rănit la picior. A fost decorat cu „Vulturul de Aur” şi „Crucea Comemorativă”. „Dacă vor continua această bătaie de joc, vom întoarce aceste decoraţii guvernării”, ne-a spus femeia. Un deceniu mai târziu, bărbatul care a luptat contra Armatei ruse în Transnistria s-a văzut nevoit să plece la lucru în Rusia. Cu banii câştigaţi la Sankt Petersburg şi-au ridicat copiii şi au cumpărat nouă hectare. Au o livadă de pruni şi, în ultimii doi ani, lucrează pământul. În 2009 şi în 2014, susţinători ai PLDM au convins lumea să voteze, dacă nu PLDM – un partid proeuropean. „Am fost atât de decepţionată de acţiunile liderului partidului, încât şi acum mi-i ruşine când îmi reproşează cineva că am făcut campanie pentru acesta. Nu pot concepe cum a putut să ne trădeze într-un mod atât de cinic, să promiţi o Moldovă fără sărăcie şi să fii complice la furtul miliardului”, a afirmat Tatiana, fost consilier local la Mana din partea liberal-democraţilor.

A participat împreună cu soţul său la aproape toate protestele organizate iniţial de Platforma DA, apoi de partidul cu acelaşi nume. „Am protestat pentru că am fost trădaţi şi că am fost prădaţi de un miliard. Nu credeam însă că putem ajunge aici”, arată femeia spre uşile penitenciarului. În urma percheziţiei, poliţia a ridicat două telefoane. „Chiar atunci ne telefonau tractoriştii cu care stabiliserăm să ne semene culturile. Pentru noi fiecare zi e acum scumpă. Lumea nu protestează de viaţă bună. Alexandru nu a comis nimic ilegal, l-au reţinut ca să intimideze oamenii să nu mai iasă la proteste”, consideră femeia.

Tată a doi copii minori

La aceeaşi oră matinală, în aceeaşi zi, poliţia a intrat şi în casa lui Ion şi Mariana Matasevici din Bubuieci, mun. Chişinău. Soţii şi cei doi copii de 11 şi 12 ani încă dormeau când poliţiştii le-au bătut la uşă. „Au acţionat ca în timpul lui Stalin. Ne-au întrebat mai întâi dacă avem placate şi imagini video de la protest. Le-am spus că nu avem aşa ceva. Au făcut percheziţie, au căutat prin sertare, prin cărţi, au intrat până şi în coştereaţă la găini. La urmă, i-au zis soţului să-i însoţească, eram sigură că se va întoarce în curând, nu credeam să fie arestat. Nu suntem membri de partid, ieşim la protest deoarece suntem nemulţumiţi de ceea ce se întâmplă în statul nostru”, a afirmat Mariana Matasevici.

Aceasta a suportat recent o intervenţie chirurgicală. Ion este unicul membru al familiei care lucrează. „El nu arunca cu pietre, el protesta, a fost anterior şi cu copiii în piaţă, nu manifesta agresiv”, a menţionat femeia.

Decizie controversată

Avocata Ana Ursachi ne-a informat că decizia magistratei Elena Costiuc, ce i-a plasat pe protestatari în arest preventiv pentru 30 de zile a fost contestată la Curtea de Apel. Recursul avocaţilor va fi examinat luni. Decizia a fost pronunţată la 6 mai. În momentul pronunţării, magistrata s-a întors cu spatele către cei prezenţi în sală, pe motiv că nu ar fi vrut să citească decizia public, cu accesul presei în sala de judecată, deşi legea nu interzice acest lucru. „Judecătoarea nu a ţinut cont cel puţin de faptul că unul dintre ei este combatant, iar Ion Matasevici este tată a doi copii minori, este unicul întreţinător al familiei şi soţia acestuia este bolnavă. Magistrata era obligată să ţină cont de aceşti factori la luarea deciziei”, a mai spus Ursachi.

Mai mulţi veterani ai Războiul pentru Independenţă şi foşti angajaţi ai instituţiilor de forţă au cerut eliberarea protestatarilor. Aceştia au lansat un apel către autorităţi să aplice corect justiţia. „Regretăm acţiunile Ministerului Afacerilor Interne şi ale Guvernului faţă de protestatarii care au demonstrat pe parcursul unui an că sunt paşnici. Suntem îngrijoraţi de lucrurile care se întâmplă şi poate că greşim, dar nu avem intenţia de a face crime sau fărădelegi. Cerem să fie înfăptuit adecvat actul justiţiei”, a specificat preşedintele Uniunii Naţionale a Veteranilor Războiului de Independenţă, Eduard Maican.

Societatea civilă condamnă acţiunile autorităţilor faţă de protestatari. „Arestarea trezeşte mai multe semne de întrebare având în vedere faptul că persoanele arestate s-au aflat în libertate cel puţin zece zile după protestul din 24 aprilie. Motivarea insuficientă a hotărârilor de arestare din R. Moldova a fost constant criticată de către CEDO. În cel puţin 18 hotărâri, CEDO a constatat că hotărârile judecătorilor cu privire la arestare nu au fost suficient de motivate”, se menţionează într-o declaraţie semnată de 21 de organizaţii ale societăţii civile.

Semnatarii menţionează că aplicarea arestului preventiv faţă de protestatari în lipsa unei motivări suficiente lasă impresia unei justiţii selective, care vrea să descurajeze protestatarii.