Manifestanţii au mărşăluit prin centrul Chişinăului şi au scandat „Moldova vrea Unire!”, „Armata rusă afară!”, „Te iubesc, România!”, a fost constituit Sfatul Ţării - 2, format din 101 membri (având responsabilitatea de a pregăti unirea Republicii Moldova cu România până în 2018) şi a fost elaborată „Foaia de parcurs a reunificării”. Obţinerea consensului politic prin care partidele parlamentare convin asupra ideii de îndeplinire a reunificării, informarea partenerilor euroatlantici privind opţiunea naţiunii române şi explicarea avantajelor pe care reîntregirea României ar aduce-o lumii transatlantice, aprobarea de către parlamentele de la Bucureşti şi Chişinău a principiilor reunificării sunt câteva etape ale foii de parcurs pe care unioniştii vor să o realizeze până în 2018. De asemenea, manifestanţii au reconfirmat prin vot actul unirii din 27 martie 1918. (Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, dar, în iunie 1940, Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza pactului secret Ribbentrop-Molotov).
Argumente pro şi contra
„Suntem din ce în ce mai mulţi, iar vocea noastră se aude tot mai puternic. În această zi de sărbătoare, la împlinirea a 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, avem de transmis un mesaj: vom spori eforturile pentru ca centenarul Unirii să ne găsească întregi ca neam”, a menţionat preşedintele Platformei Unioniste „Acţiunea 2012”, George Simion. (...) „Unirea este inevitabilă! Ne-am adunat în inima Chişinăului pentru a scrie istorie şi ne bucurăm că suntem din ce în ce mai mulţi, mai puternici şi mai uniţi”, a afirmat coordonatorul Blocului Unităţii Naţionale, Constantin Codreanu.
Pe de altă parte, Alexandru Moşanu, preşedintele primului Parlament al Moldovei independente, care se declară unionist, susţine că numărul unioniştilor în Moldova este prea mic (20%-23% - în continuă creştere, potrivit sondajelor) pentru a înfăptui unirea. „Acum, momentul Unirii nu-i deloc potrivit. Semănăm aşteptări false cetăţenilor dezamăgiţi şi dezgoliţi, vorbindu-le despre pensii şi salarii mari, ca în România. (...) În 1918 era cu totul altă situaţie, cu consecinţele Primului Război Mondial, cu ţări distruse, cu imperii dispărute şi aveam oameni cu carte, o elită de intelectuali care putea analiza situaţia la rece şi era o anumită atmosferă în întreaga Europă. Acum vedem o altă atmosferă, o altă Europă - e altceva. S-a stabilit un raport de forţe, există UE, NATO… Credeţi că Rusia o să stea să se uite la noi, dacă ei au aici oameni care pregătesc preluarea puterii?”, s-a întrebat Moşanu.
Socialiştii ameninţă cu furcile
Socialiştii pro-ruşi au organizat tot duminică un miting anti-unionist, iar în cadrul acestuia liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că „Unirea înseamnă război civil!”: „Dacă va fi nevoie vom lua în mâini furcile şi vom scăpa de aceşti trădători. Unirea înseamnă război civil! Nu vă jucaţi cu focul!”, a atenţionat liderul socialiştilor, partid cotat momentan cu cele mai mari şanse în cazul unor alegeri. În cadrul unei emisiuni televizate, Igor Dodon a menţionat că dacă va deveni preşedinte al Republicii Moldova (în rezultatul alegerilor preconizate pentru toamna lui 2016), va declanşa un referendum „cu privire la abrogarea Acordului de Asociere Moldova – UE”. În opinia sa, acest document dezavantajează Moldova. Pe de altă parte, el a spus că pledează „pentru păstrarea relaţiilor cu UE şi menţinerea regimului liberalizat de vize”, dar „fără un parteneriat cu Rusia, Moldova nu poate să-şi rezolve nici problemele sociale, nici economice”.
Duminică, în timp ce unioniştii se adunau în scuarul Teatrului de Operă din Chişinău, oraşul a fost împânzit cu postere anti-unioniste. Acestea au fost lipite dis-de-dimineaţă la staţiile de troleibuz, pe stâlpi şi panouri informaţionale. „Jandarmul român nu va fi la noi stăpân!”, „Unirea cu România distruge Moldova, lăsată de strămoşi!”, „Unirea cu România va duce la război civil” – sunt sloganele anti-unioniştilor. Poliţia nu a putut spune cine a încleiat afişele.
Opţiunea înţeleaptă - integrarea europeană... dar fără reforme
În timp ce unioniştii speră la reunificarea celor două state româneşti până în 2018, Marian Lupu, liderul Partidului Democrat, care controlează momentan puterea în Republica Moldova, dă asigurări că până în 2019 „Moldova va depune cerere de aderare la UE” şi îşi leagă speranţele tot de România. Potrivit lui, în a doua jumătate a anului 2019, când România va prelua preşedinţia Consiliului UE, va apărea o oportunitate reală şi eficientă pentru a sprijini parcursul european al Republicii Moldova. „Sarcina pe care ne-am stabilit-o este ca până în 2019 să facem tot ce este necesar - să promovăm o campanie informaţională şi să punem în aplicare decizii politice pentru ca Republica Moldova să poată obţine statutul de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană”, a menţionat Lupu.
Anterior, în 2014 şi 2015, preşedintele moldovean Nicolae Timofti şi ex-premierul Iurie Leancă au declarat în repetate rânduri că Moldova va depune cererea de aderare la Uniunea Europeană în anul 2015 (la summitul Parteneriatului Estic de la Riga). Ulterior, ca urmare a crizelor politice care s-au ţinut lanţ şi care au condus la întârzierea implementării reformelor, subiectul a dispărut subit din agenda discuţiilor diplomatice moldo-comunitare. În noiembrie 2015, ex-ministrul moldovean de Externe, Natalia Gherman, a declarat că „cererea de aderare pentru obţinerea statutului de candidat nu este un scop în sine... Acesta este un instrument, o etapă care urmăreşte să ne pregătească pentru realizarea obiectivului strategic - lansarea următoarei etape a negocierilor de aderare la UE”, a declarat atunci Natalia Gherman.
Neutralitatea, „o prostie conservată”
Deşi pledează, cel puţin retoric, pentru integrarea europeană, democraţii, care controlează puterea în Moldova, se pronunţă categoric împotriva renunţării ţării la neutralitate. Mai mult, în Legislativul de la Chişinău există un proiect de declaraţie „privind neutralitatea permanentă a Republicii Moldova”. Acesta a fost înaintat de comunişti, dar este susţinut de socialişti, de foştii comunişti şi de democraţi. Potrivit acestei declaraţii, „Parlamentul îşi asumă, în limitele competenţelor, obligaţia de a perfecţiona legislaţia Republicii Moldova în vederea contracarării şi inadmisibilităţii atacurilor asupra principiilor constituţionale ale independenţei şi neutralităţii ţării, inclusiv prin stabilirea înăspririi răspunderii pentru astfel de acţiuni”. „Guvernul este obligat să consolideze statalitatea ţării. Parlamentul ar trebui să dea un mesaj clar populaţiei pentru a sprijini acest text”, a menţionat preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov. Pe de altă parte, publicistul Petru Bogatu menţionează într-un recent comentariu că „pe timp de război terorist, neutralitatea e o prostie conservată”.
Jurnal.md
