Vestea că preşedintele în exerciţiu, Nicolae Timofti, a semnat în mare grabă decretul de numire a lui Eduard Harunjen în funcţia de procuror general, a stârnit un val de nemulţumiri în societate.
 
Mai multe ONG-uri au semnat o declaraţie prin care dezaprobă modul în care a fost învestit procurorul general, susţinând că acest lucru afectează grav încrederea în Procuratură şi alimentează suspiciunea că a fost făcut cu un scop ascuns.
 
Totodată, organizaţiile îi solicită lui Timofti să facă publică informaţia cu privire la verificarea integrităţii lui Harunjen.
 

 
Semnatarii prezentei declaraţii dezaprobă modul în care a fost învestit candidatul la funcţia de Procuror General. Numirea candidatului la funcţia de Procuror General într-o asemenea grabă afectează grav încrederea în Procuratură şi alimentează suspiciunea că a fost făcută cu un scop ascuns. Solicităm Preşedintelui Republicii Moldova să facă publică informaţia cu privire la verificarea integrităţii titularului la funcţia de demnitate publică, pusă la dispoziţie de Serviciul de Informaţii şi Securitate. Solicităm Procurorului General să vină cu explicaţii publice pentru a exclude orice dubiu cu privire la legalitatea provenienţei averilor sale şi acţiunile legate de evenimentele tragice din aprilie 2009 în care a fost implicat. Solicităm Autorităţii Naţionale de Integritate, imediat după ce devine funcţională, să efectueze controlul averii Procurorului General.
 
La 22 septembrie 2016, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a anunţat concursul pentru selectarea candidatului la funcţia de Procuror General. La 7 decembrie 2016, în jurul orei 14.30, CSP a adoptat hotărârea de a propune Preşedintelui Republicii Moldova numirea în funcţia de Procuror General a dlui Eduard HARUNJEN. Tot în aceeaşi zi, în jurul orei 16.30, materialele au fost expediate de către CSP în adresa Preşedintelui ţării. Dl. Eduard HARUNJEN a fost numit de Preşedintele Republicii Moldvoa prin decret în funcţia de Procuror General la 8 decembrie, în jurul orei 12.00, la nici 24 de ore de la desemnarea sa de către CSP. Această grabă alimentează suspiciunea că întregul proces de numire în funcţie a candidatului la funcţia de Procuror General a fost orchestrat. Regretăm repetarea modului de numire a persoanelor de demnitate publică în asemenea circumstanţe. Reamintim că în ianuarie 2016, societatea civilă a condamnat modul nedemocratic în care a fost învestit Guvernul FILIP de către Preşedintele Timofti. De asemenea, în condiţiile în care recent au avut loc alegeri prezidenţiale, chiar dacă acest fapt nu este expres prevăzut de lege, era logic şi firesc să se aştepte ca numirea noului Procuror General să fie efectuată de noul Preşedinte.
 
Avem dubii rezonabile că Serviciul de Informaţii şi Securitate, CSP şi Preşedintele ţării au verificat suficient de atent integritatea domnului Harunjen, conform legislaţiei relevante ocupării funcţiei de demnitate publică, şi că au examinat suficient circumstanţele de nimicire a unui dosar penal într-o cauză de deces care a avut loc în aprilie 2009. Toate aceste informaţii sunt în vizorul public de mai mult timp, iar în şedinţa din 7 decembrie 2016, CSP superficial a examinat întrebarea cu privire la dosarul din aprilie 2009 şi nu a adresat nicio întrebare cu privire la averile candidatului, chiar dacă în presă au fost difuzate materiale care confirmau că dl. Harunjen deţin o casă impresionantă, pe care nu o putea construi din salariul de procuror.
 
Numele dlui Harunjen a apărut în vizorul CSP şi a mass media în legătură cu evenimentele tragice din aprilie 2009. O procedură disciplinară a fost intentată împotriva procurorului Eduard HARUNJEN pentru nimicirea unui dosar penal cu privire la un deces. Colegiului disciplinar al CSP a constatat că dl. Harunjen şi alţi doi procurori au comis o abatere disciplinară. Colegiul Disciplinar l-a sancţionat pe dl. Harunjen cu „avertisment”. Prin Hotărârea CSP din 21 septembrie 2010, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost anulată cu încetarea procedurii disciplinare. CSP nu a constatat abaterea disciplinară din simplul motiv că acţiunile dlui Harunjen fuseseră coordonate cu superiorii. Mai mult, în cadrul interviului susţinut în faţa CSP din 7 decembrie 2016, dl. Harunjen (a se vedea video la 2:28:00 – 2:33:00) a declarat doar că nu a avut nici o atribuţie la acea etapă cu acel caz, iar faptul nimicirii dosarului nu s-a adeverit. Nu au urmat alte discuţii la subiect.
 
Evenimentele din aprilie 2009 au demascat probleme sistemice în sistemul justiţiei din Republica Moldova. Raportul Comisiei Parlamentare speciale şi numeroasele rapoarte ale experţilor independenţi naţionali şi internaţionali conţin suficiente probe care denotă disfuncţionalităţile de atunci din Ministerul Afacerilor Interne şi din Procuratură. Factorii de decizie nici până astăzi nu au fost traşi la răspundere pentru acţiunile de atunci. Într-un asemenea context, este deosebit de descurajator faptul că membrii CSP nu au examinat mai detaliat implicarea dlui Harunjen în distrugerea unui dosar penal iniţiat în legătură cu evenimentele din aprilie 2009 şi au ignorat aceste aspecte importante. Procurorul General trebuie să inspire încredere societăţii că va lucra independent şi nu va accepta implicarea politicului în activitatea procuraturii.
 
În 2013 şi 2016, în mass-media au apărut mai multe informaţii care generează suspiciuni în ceea ce priveşte integritatea şi reputaţia ireproşabilă a candidatului la funcţia de Procuror General. Informaţiile se referă la averi ce nu corespund veniturilor. Este foarte straniu şi descurajator faptul că membrii CSP nu au adresat vreo întrebare referitor la acest subiect.
 
Conform sondajelor publice, încrederea populaţiei în justiţie este în continuă scădere, de la 75% în noiembrie 2011 la 89% în octombrie 2016. Numirea unui Procuror General asupra căruia planează dubii cu privire la integritate, cu o grabă de invidiat. doar va creşte neîncrederea societăţii în procuratură.
 
Având în vedere cele de mai sus: