Astăzi deputat – mâine avocat?

Astăzi deputat – mâine avocat?
Sursa: europasscenter.wordpress.com Foto: jurnal.md 30.01.2017 06:16
Deputaţii moldoveni au promovat o iniţiativă care – în cazul în care devenea lege – ar fi permis actualilor şi foştilor parlamentari, precum şi persoanelor cu minimum 10 ani de activitate în domeniul dreptului să intre în avocatură pe uşa din spate, fără examene, scrie EuroPass.

Proiectul de modificare a Legii cu privire la avocatură, care a fost deja retras de pe ordinea de zi, a fost înregistrat de un grup din 11 deputaţi la 26 decembrie 2016 şi presupune liberalizarea accesului la profesia de avocat prin modificarea Art. 11 şi Art. 10 din legea respectivă:

- extinderea compatibilităţii profesiei de avocat cu alte activităţi remunerate, de exemplu activităţile didactice, ştiinţifice, de mediator, de mandatar etc. (Art. 11).
- scutirea de examenul de calificare pentru licenţa de avocat a persoanelor care deţin sau au deţinut funcţia de deputat, precum şi a persoanelor cu o vechime de peste 10 ani în domeniul dreptului (Art. 10).

Autorii amendamentelor argumentează că măsurile ar fi un răspuns firesc la „noile realităţi economice şi sociale, care necesită extinderea serviciilor prestate de avocaţi pentru clienţii lor” şi că extinderea compatibilităţii profesiei de avocat cu alte activităţi remunerate sunt fundamentate „pe surse relevante, studii din domeniu şi practici internaţionale”.

Deşi o accedere de noi persoane în profesia de avocat ar contribui cumva la o diversificare cantitativă a ofertei de servicii, există întrebări principiale în privinţa calităţii: specialişti cu nume grele în jurisprudenţă avertizează despre o serie de riscuri ascunse în noua iniţiativă. Cel mai mare dintre acestea este lipsa de experienţă în apărarea clienţilor în instanţe. Sau, pe lângă partea teoretică un avocat bun are nevoie de o experienţă profesională de durată, probată cu succese practice şi clienţi satisfăcuţi de serviciile prestate.

Precedente

Aceasta nu este singura încercare a parlamentarilor de a-şi asigura licenţă de avocat după expirarea mandatului, în condiţii mai relaxate.

Contactat de EuroPass, doctorul habilitat în drept Alexandru Arseni, preşedintele Comisiei pentru drepturile omului în Parlamentul din 1990-1994 şi fost avocat, a menţionat că iniţiativa deputaţilor actuali de a emigra în profesia de avocat fără filtrul de stagiere şi examen de calificare este „o sfidare a profesiei de avocat”.

„Pentru a fi avocat  trebuie să deţii o licenţă în jurisprudenţă, să fii calificat pentru masterat, stagiere, să susţii un examen de calificare, să cunoşti procedurile practice în instanţă şi materialele pe jurisprudenţă. După 1994 deputaţii au permis prin lege ca doctorii în drept să nu susţină examenele pentru primirea licenţei de avocat, restul procedurilor rămânând intacte. Această iniţiativă face parte în prezent din Legea privind avocatura”, a spus el.

În 2000 un grup de deputaţi a sesizat Curtea Constituţională în privinţa constituţionalităţii faptului că profesia de avocat se exercită numai de către membrii Uniunii Avocaţilor şi că nici un barou nu poate activa în afara Uniunii. Iar trei ani mai târziu deputaţii Iurie Roşca şi Vlad Cubreacov au sesizat Curtea precum că Legea cu privire la avocatură „instituie monopolul membrilor Baroului Avocaţilor asupra activităţii de avocat”.

De câţi avocaţi are nevoie Moldova?

Conform datelor Uniunii Avocaţilor, în Republica Moldova au dreptul de a profesa avocatura 1 972 de persoane (avocaţi licenţiaţi, cu excepţia celor care nu şi-au înregistrat/reînregistrat forma de organizare). Numărul acestor specialişti a fost în permanentă creştere, iar numărul celor care şi-au obţinut licenţa în perioada 2010-2016 au o pondere mai mare de 46% din total.

Potrivit datelor Ministerului Justiţiei, de jure numărul persoanelor care deţin o licenţă de avocat este şi mai mare – peste 3 090. La acest capitol Republica Moldova a întrecut majoritatea statelor din Uniunea Europeană şi astfel argumentul precum că este nevoie de mai mulţi specialişti în domeniu pur şi simplu nu rezistă criticii. Pentru comparaţie, Republica Moldova are 1065 de avocaţi la un milion de locuitori, un număr net superior decât în Suedia (162 avocaţi), Lituania (740), Slovenia (782) sau Slovacia (947) – arată datele organizaţiei Avocaţii Europeni pentru anul 2015.

Astfel întrebarea cum vor diversifica foştii deputaţi serviciile în domeniul avocaturii, în condiţiile în care piaţa internă este de facto suprasaturată de avocaţi, rămâne deschisă. Totodată nu este clar nici cum se va transpune în practica de lucru în instanţe activitatea de legiuitor.

Chiulul de la examenul de calificare

Deputaţii argumentează că condiţiile speciale de accedere în profesia de avocat trebuie să fie asigurate pentru deputaţii cu experienţă întrucât „…în orice alt domeniu de activitate şi în toate statele civilizate din lume, experienţa este atu-ul cel mai de preţ al unui candidat la orice”. Aici autorii invocă „Referendariat-ul” german, care însă este un curs obligatoriu de formare post-universitară şi mai puţin un examen de calificare.

Aici sunt necesare câteva precizări:

- Stagiul de avocatură şi examenul de calificare sunt obligatorii şi reprezintă norme europene. Autorii proiectului fac referinţă la exemplul Germaniei, dar omit faptul că pentru a deveni avocat cu acte în regulă în această ţară un candidat are nevoie de circa 7 ani. După obţinerea licenţei în drept, candidatul în avocatură trebuie să parcurgă câteva etape, care se încheie cu un set de examene orale şi scrise (7-9 examene). Mai mult, avocaţii care iau examenele cu succes la nivel federal au dreptul să profeseze ulterior şi în calitate de judecători.

- Mai aproape de realităţile moldave este cazul României, unde Legea expres enunţă că „dreptul de a fi primit în profesia de avocat se obţine pe baza unui examen naţional şi unitar”. În România, unde normele au fost racordate la standardele comunitare, Legea nr.51 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat este în vigoare şi astăzi. Nici procedura nu este deloc rapidă sau uşoară: rezultatele examenului sunt trecute prin filtrul a 4 comisii:
Comisia de organizare a examenului, Comisia de elaborare a subiectelor, Comisia de soluţionare a contestaţiilor la barem şi Comisia de soluţionare a contestaţiilor la punctaj.

Cât priveşte efectul economic, social şi juridic, autorii proiectului au pus accentul pe compatibilitate şi neglijează aspectul legat de calitatea pregătirii candidaţilor, care este important.

În esenţă, activitatea de legiuitor este diferită de cea de reprezentare în instanţă, de cunoaştere a procedurilor şi a actelor pentru diverse situaţii cu care se confruntă un avocat în activitatea sa. Mai mult, un parlamentar cu experienţă nu poate fi, a priori, un bun cunoscător al domeniului jurisprudenţei şi, dacă ţinem cont de realităţile moldoveneşti, iată doar câteva argumente în acest sens:
- Nu este secret pentru nimeni că parlamentarii moldoveni sunt mari chiulangii la sesiuni. Numărul de absenţe este destul de mare: în 2015 au fost înregistrate 323 de absenţe dintre care 104 a fost nemotivate, iar în prima jumătate a anului 2016 au fost înregistrate 415 absenţe dintre care 175 au fost nemotivate.
- Un număr mic de parlamentari au avut iniţiative legislative individuale: doar 32 de parlamentari (sau 31,6% din numărul total), iar 19 deputaţi (18,8%) nu au avut nici iniţiative individuale, nici în grup.

Reacţia avocaţilor: Toţi la examen

Reprezentanţii Uniunii Avocaţilor din Moldova (UAM) nu s-au arătat entuziasmaţi de iniţiativa deputaţilor, în contextul în care Uniunea a prezentat Parlamentului, încă în mai 2016, un proiect propriu de modificare a Legii cu privire la avocatură. Avocaţii contactaţi de EuroPass consideră iniţiativa deputaţilor drept o imixtiune în profesia de avocat şi se pronunţă împotriva privilegiilor la promovarea în funcţii de judecător sau procuror.

Mulţi avocaţi au declarat recent că un avocat calificat trebuie să posede cunoaşterea procedurilor de instanţă, analiza situaţiilor litigioase, găsirea unor soluţii practice în favoarea clientului etc., lucru care nu ţine de activitatea şi experienţa parlamentarilor.

Gheorghe Amihalachioaie, unel din cei mai cunoscuţi jurişti din Moldova, a declarat pentru EuroPass că „iniţiativa deputaţilor de a emigra mai lejer în profesia de avocat este fără logică, întrucât avocatul trebuie să aplice legea în mod practic”. Mai grav este că această iniţiativă poate să încalce dreptul la apărare, fiindcă avocaţii nou-intraţi nu vor avea calificarea necesară şi nu vor putea acorda asistenţă juridică calitativă. Examenul şi stagiul de pregătire reprezintă etape prevăzute de legislaţia în vigoare, fără care este dificilă profesarea avocaturii, a subliniat Amihalachioaie.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI