Deutsche Welle: Războiul rece al lui Dodon cu România

Deutsche Welle: Războiul rece al lui Dodon cu România
Sursa: www.dw.com Foto: dw.com 15.01.2017 11:07
Proaspătul preşedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, îşi începe mandatul, după cum a şi promis, cu un ”război” pentru apărarea statalităţii moldoveneşti, pe care o vede ameninţată în primul rând de România şi UE, comentează Deutsche Welle.

Întâi schimbă limba de pe pagina web a preşedinţiei din ”română” în ”moldovenească”, scoate drapelul Uniunii Europene de pe sediul preşedinţiei cu tot cu suport, retrage cetăţenia moldovenească fostului preşedinte al României, Traian Băsescu, invocând încălcări de procedură, cere revocarea din funcţie a ambasadorului Republicii Moldova la Bucureşti pentru declaraţiile făcute în presă pe marginea acestui subiect, apoi afirmă că va insista pentru introducerea în şcoli a istoriei moldoveneşti ş.a.m.d. Aceste acţiuni au stârnit un val de nemulţumiri atât la Chişinău, cât şi la Bucureşti, analiştii comentând că acestea vor incita societatea puternic polarizată, dar se vor reflecta şi asupra relaţiilor cu România şi UE. Opiniile lor au fost expuse, în exclusivitate pentru DW, în materialul ce urmează.

Primii paşi cu stângul

Igor Munteanu, fostul ambasador al R. Moldova la Washington, consideră că acţiunile lui Igor Dodon discreditează instituţia prezidenţială şi îl descalifică ca preşedinte ales într-un proces electoral democratic şi liber, deoarece pentru el contează mai mult aprecierile primite pe coridoarele de la Kremlin, decât a fi elementul coagulant de solidaritate internă a cetăţenilor R. Moldova.

„O problemă a lui Igor Dodon este că el nu s-a detaşat nici psihologic, nici politic, nici instituţional de propriul lui partid, iar acesta nu este un partid majoritar, care ar reprezenta toată societatea R. Moldova. De asemenea, el nu citeşte Constituţia şi nu înţelege că rolul unui şef de stat este să creeze un echilibru armonios în societate. El urmăreşte, de asemenea, 'să vândă' această tensionare a relaţiilor cu România pe dimensiunea rusă. Probabil că el se gândeşte că, cu cât e mai rău în relaţia cu România, cu atât va fi mai bine cu Moscova. Eu cred că pentru opiniile neutre pe care le-a făcut ambasadorul Gribincea este total inadecvată o asemenea reacţie. Dar logica preşedintelui Dodon este diferită de logica ordinară. El este un politician şi nu a ieşit din această 'şubă', în care permanent se afla în piaţă pentru a chema la schimbare de regim, la război total contra altor partide. Dodon nu este sigur că îi va reuşi să îl retragă (pe ambasadorul Gribincea, n. red.), deoarece aceste decizii se iau în colaborare cu alte puteri ale statului, inclusiv cu Guvernul, iar dacă acesta va susţine retragerea diplomatului atunci va apărea încă o problemă. Aceasta va însemna că actualul Guvern nu îşi respectă promisiunea de a echilibra năstruşniciile preşedintelui Dodon, ci îi joacă cadrilul. În orice caz, asemenea semnale pot influenţa relaţiile moldo-române pentru că Dodon îşi doreşte o moldovenizare a ambasadorilor, ceea ce este un concept politic de inspiraţie stalinistă. Dacă în acest fel Dodon îşi înţelege rolul, atunci vom asista la o deteriorare fără precedent a calităţii politicii externe a R. Moldova”, a declarat Igor Munteanu, în exclusivitate pentru DW.

Economia bate populismele

Acţiunile nechibzuite a lui Igor Dodon sunt contrazise şi de statisticile economice cu România, care a devenit în ultimii ani principalul partener al Republicii Moldova. Astfel, potrivit datelor oficiale privind evoluţia relaţiilor comerciale în ultimii 20 ani, se observă o tendinţă pozitivă de creştere atât a importurilor cât şi a exporturilor între cele două ţări. Astfel, dacă în anul 1997 importurile din România se situau la nivelul de circa 9 % din volumul total al importurilor, atunci în anul 2016 acestea se situează la nivel de 14 %. Însă cel mai important aspect care demonstrează consolidarea relaţiilor economice cu România este volumul exporturilor, care a crescut de la 7 % din volumul total al exporturilor în anul 1997 la 25 % în anul 2016.

Un impuls în consolidarea relaţiilor comerciale între Bucureşti şi Chişinău l-a jucat semnarea Acordului de Asociere şi crearea Zonei de comerţ liber cu UE. De la intrarea în vigoare a Acordului, ponderea exporturilor spre România din volumul total al acestora s-a mărit cu circa 30 %. Mai exact, dacă în anul 2013 R. Moldova a exportat în România 17% din totalul exporturilor, în anul 2016 a exportat peste 25%. Majoritatea produselor ce au reuşit să penetreze piaţa UE din categoria celor supuse cotelor stabilite în Acordul de Asociere au ajuns în primul rând pe piaţa românească. Vorbim despre fructe - mere şi struguri, dar şi despre produsele cerealiere cum ar fi grâul, orzul, cereale prelucrate etc.

Adrian Ermurachi, analist la Institutul pentru Politici şi Reforme Europene, este de părere că victoria unui preşedinte pro rus în alegerile prezidenţiale din 2016 nu va afecta prea mult relaţiile economice moldo-române.

„Consolidarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi România a putut fi remarcată şi prin încrederea pe care o acordă Guvernul de la Bucureşti pentru Chişinău prin oferirea unui împrumut în condiţii avantajoase. Mă refer aici la împrumutul de 150 mln. Euro, din care a fost acordată prima tranşă de 60 mln. Euro, tranşă ce a jucat un rol crucial în acoperirea deficitului bugetar de la sfârşitul anului 2016 şi asigurarea unei stabilităţi financiare până la deblocare programelor de suport bugetar din partea UE şi Băncii Mondiale. Un alt obiectiv comun important al Guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti este crearea interconexiunilor energetice. Pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni, Guvernul Român în afară de cheltuielile pentru conducta de pe partea română a acoperit şi costurile ce urmau a fi asigurate de Guvernul Republicii Moldova în sumă de 8,2 mln. Euro din bugetul integral de 20,2 mln. Euro. La acestea se mai adăugă şi alte proiecte educaţionale şi culturale ce au fost finanţate în ultimii ani de Guvernul României. Am în vedere reabilitarea a peste 800 de grădiniţe, reparaţia Sălii cu Orgă din Chişinău, a Muzeului Naţional de Artă a Moldovei, a Teatrului B.P. Haşdeu din Cahul etc.”, a declarat pentru DW analistul.

Frate, frate… da' Moscova îi mai aproape

În pofida dinamicii îmbucurătoare în relaţia moldo-română, Igor Dodon îşi doreşte restabilirea relaţiilor cu Federaţia Rusă, promisiune, de fapt, făcută în cadrul programului său electoral. În opinia noului preşedinte, relaţiile istorice cu Moscova au fost grav afectate în ultimii ani de partidele pro-europene aflate la guvernare. Astfel, după vacanţa petrecută în oraşul rus Soci, Dodon urmează să întreprindă, pe 17 ianuarie 2017, o vizită oficială în capitala Federaţiei Ruse. În cadrul acesteia, preşedintele moldovean vrea să discute despre situaţia migranţilor moldoveni din Rusia, dar şi restabilirea relaţiilor economice cu Moscova, care pe parcursul ultimilor ani a impus neîntemeiat mai multe embargouri la produsele moldoveneşti.

Leonid Litra, cercetător superior la Institutul de Politică Mondială de la Kiev, este de părere că vizita lui Igor Dodon la Moscova vine sa confirme, pentru simpatizanţii pro-ruşi, că el este consecvent şi nu a fost ales în zadar pe valul unor sentimente pro-ruseşti.

„Faptul ca Igor Dodon a optat să facă prima sa vizită oficială la Moscova are şi o încărcătura simbolică, care într-un fel arată că punctul de reper în acţiunile sale va fi Kremlinul. Având în vedere şi componenţa delegaţiei oficiale, pare că această vizită este mai degrabă de suflet. Totuşi, e foarte greu să prezici actualmente dacă va reuşi să restabilească relaţiile dintre R. Moldova şi Federaţia Rusă. Dodon are un avantaj în comparaţie cu alţi oficiali din Moldova prin faptul că este un pro-rus declarat. Însă, aceasta nu îi va asigura în nici un caz o misiune uşoară. Puterile lui sunt limitate, iar majoritatea parlamentară nu este controlată de el. Mai mult, pentru a restabili relaţiile trebuie să poţi oferi ceva în schimb, pentru că 'Moscova nu crede în lacrimi', iar situaţia în care se află Igor Dodon nu-i oferă prea multe competenţe. De asemenea, să nu uităm că ex-preşedintele comunist Voronin tot a venit pe un val pro-rus, dar a încheiat-o pe un val pro-european”, susţine Litra.

În virtutea declaraţiilor optimiste ale lui Igor Dodon, se pare că schimbarea vectorului politicii externe a R. Moldova este o prerogativă certă a noului preşedinte, iar acţiunile acestuia demonstrează o clară îndepărtare de România şi UE. Lupta cu „duşmanul extern al ţării” aduce la o polarizare etnică şi geo-politică a societăţii moldoveneşti, precum şi la o sustragere a atenţiei de la problemele reale ale ţării, la cele inventate pentru a-şi menţine popularitatea pe segmentul său electoral.

Ştiri similare

Ştiri NON-STOP