Sâmbătă, 27 august, mai mulţi lunetişti au urmărit festivităţile dedicate Zilei Independenţei Republicii Moldova de pe clădirea Guvernului de la Chişinău (amplasată în Piaţa Marii Adunări Naţionale), iar peste 5000 de poliţişti (amplasaţi în trei cordoane) au fost mobilizaţi ca să asigure integritatea gardurilor de metal montate în jurul Pieţei. Nu în zadar. Un grup de activişti civici, care scandau „Plahotniuc la puşcărie!”, au încercat să rupă gardurile şi să pătrundă în zona unde urma să aibă loc parada militară, pentru a protesta împotriva corupţiei, dar au fost opriţi cu gaze lacrimogene. Seara, la concertul organizat de autorităţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale, interpretul Pasca Parfeni i-a răzbunat pe cei de după gard, intrând în scenă îmbrăcat într-un tricou pe care scria #NuPlaha (Vlad Plahotniuc fiind un controversat oligarh care controlează momentan puterea în Moldova).

S-au întors acasă cu tot cu florile destinate lui Ştefan cel Mare

Nici deputaţii din primul Parlament al Moldovei independente, care au votat Declaraţia de Independenţă, nu au fost lăsaţi să intre în Piaţă, chiar dacă unul din ei a venit cu „Ordinul Republicii” la piept. Aceştia au venit să depună flori la monumentul lui Ştefan cel Mare. „Nu pentru o astfel de ţară am semnat!”, a reacţionat un ex-deputat (după ce poliţia i-a oprit), îndemnându-şi colegul care îl însoţea să meargă acasă. „E trist că nu poţi trece bulevardul ca să depui o floare la statuia lui Ştefan cel Mare, ca om liber, cum o făceam în 1991 şi în toţi anii, chiar şi pe vremea regimului Voronin”, a declarat ex-deputatul Ştefan Urâtu.

Iar un grup de tineri, care a intrat în polemici cu poliţia după ce a fost împiedicat să intre în Piaţă, a fost îndemnat să urmărească parada din parc: „Vă duceţi în parc, staţi normal şi vă uitaţi la paradă. Care e problema?”, a reacţionat un poliţist în timp ce premierul Pavel Filip tocmai declara: „Libertatea şi independenţa sunt cele mai importante valori ale omenirii”. Potrivit lui, „Republica Moldova va fi guvernată de cei care construiesc, nu de cei care dezbină”.

Şi iarăşi „mâna Moscovei”

Iar preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, finul oligarhului Plahotniuc, a menţionat că partidele care ar sta în spatele protestatarilor, care au vrut să pătrundă în Piaţă, „nu merită să existe”. „Nu înţeleg cum poţi să protestezi, atunci când se intonează imnul, când se dau onoruri… Sunt simboluri importante pentru statalitate... E vorba de Ştefan cel Mare care a luptat ca această ţară să existe”, a comentat Candu.

La rândul său, ministrul Apărării, Anatol Şalaru, a spus că protestul din Piaţă ar fi „mâna Rusiei”. „Nu l-am văzut niciodată pe Năstase (Andrei Năstase, liderul Partidului „Demnitate şi Adevăr” – n.n.) şi ceilalţi huiduind armata rusă din Transnistria. Nu i-am văzut protestând în fata Ambasadei Ruse pentru că ţăranii noştri nu-şi pot lucra pământul deoarece un regim separatist, sprijinit de forţa tancurilor ruseşti, nu le permite. Ei astăzi au huiduit nu politicienii şi guvernarea, ei au huiduit Independenţa noastră, limba noastră, istoria noastră şi jertfa atâtor generaţii”, a menţionat ministrul Şalaru.

Efectul votului pro-hrişcă

„Şi acum, după ce ne-au sortat ca pe nişte oi în cuşti, peste două luni să alergaţi, tot ca oile, la urna de vot, să-i votaţi. Să vedeţi cum o să vorbim atunci despre viitor luminos, speranţe... Pentru că aşa facem de 25 de ani. Am ajuns aici pentru că am votat „pachetul cu orez”. (…) „Paradoxul e că ţara asta nu are un tractor normal pentru a râni zăpada, dar ei (guvernanţii – n.n.) se laudă cu tancuri şi lansatoare de rachete” la parada militară. (…) „Preşedintele, în loc să ceară răspicat de la tribuna festivităţilor: Daţi jos gardul, domnilor Plahotniuc, Candu şi Filip! - a făcut-o pe mortul în păpuşoi! Îmi e tare ruşine că sunteţi preşedintele nostru!”. (…) „Imediat ce nomenclatura a părăsit Piaţa, oamenii legii au dispărut şi Piaţa a fost inundată de lume înrăită din cauza gardului şi nomenclaturiştilor - exact când în Piaţă trebuia să evolueze un colectiv de copilaşi. (…) Pe cine şi de cine au protejat oamenii legii (plătiţi din buget), dacă s-au retras când s-a retras nomenclatura? În grija cui au fost lăsaţi copilaşii? Noroc de părinţi, că statul are grijă de nomenclatură. Câte milioane puteau fi economisite dacă nomenclatura nu venea la acest eveniment? Pentru că spectacolul concertistic a fost unul de excepţie şi merita a fi văzut de cetăţeni, nu de cei care au ţinut şi această zi în captivitatea propriilor interese de grup, pe banii celor de după gard”, au reacţionat internauţii pe reţelele de socializare.

Mesaj prezidenţial cu subînţelesuri

În discursul său, preşedintele Nicolae Timofti a vorbit atât despre reuşitele, cât şi despre eşecurile înregistrate de Republica Moldova în cei 25 de ani de independenţă: „Am încercat să ne facem un rost, să ne organizăm societatea şi vieţile cum ne-am priceput şi am ştiut mai bine. Am repurtat victorii atât pe plan naţional, cât şi internaţional, fiind deopotrivă mândri şi fericiţi. Dar am făcut şi greşeli. În această perioadă a trebuit să facem faţă implicării Federaţiei Ruse în treburile noastre interne, unui război cu armata a 14-a rusă din regiunea transnistreană, numeroaselor embargouri comerciale instituite de autorităţile ruseşti. Am trecut şi trecem prin dificultăţi interne, frământări şi căutări. (…) Multe din ezitările din ultimii 25 de ani se datorează faptului că uneori am nesocotit unele prevederi din Declaraţia de Independenţă. (…) Una dintre realizările noastre incontestabile este că am făcut paşi importanţi spre integrarea în familia europeană. (…) Dezamăgirile pe care le-am acumulat până în prezent nu trebuie să ne oprească din drumul european. Dar pentru ca lucrurile să ia o turnură pozitivă, este esenţial ca restanţele să fie eliminate”, a menţionat preşedintele Republicii Moldova.

UE a adresat un mesaj Republicii Moldova, cu ocazia Zilei Independenţei, prin intermediul purtătorului de cuvânt pentru acţiune externă a UE în care, între altele, a încurajat autorităţile să implementeze de facto reformele, să lupte ferm contra corupţiei, să depolitizeze instituţiile de stat şi să consolideze sistemul judecătoresc.