Potrivit acestui proiect, radiodifuzorii ar urma să fie obligaţi ca, din volumul zilnic de emisie, opt ore să pună pe post produs autohton şi acesta să fie difuzat neapărat de la ora 6:00 până la 00:00. Totodată, cel puţin şase ore din cele opt trebuie să fie difuzate în orele de maximă audienţă, dintre care cel puţin patru ore să fie în limba română.

Proiectul respectiv prevede şi extinderea cu două ore a perioadei de maximă audienţă (intervalul 18:00 – 24:00) şi interzicerea utilizării siglei altor posturi de televiziune, inclusiv a celor din afara Republicii Moldova, mai mult de două ore pe zi.

Mai mult, este propus ca măsurătorul audienţei să fie ales prin licitaţie pe un termen de cinci ani. Oferta se va baza pe un regulament care trebuie întocmit de CCA. Această propunere a fost însă criticată de unii radiodifuzori, potrivit cărora implicarea CCA-ului în măsurarea audienţelor ar fi un monopol complet.

Deşi iniţial au participat la elaborarea acestui proiect de lege, deputaţii PLDM au anunţat la începutul dezbaterilor că şi-au retras semnăturile de pe document. Potrivit legislatorilor liberal-democraţi, proiectul îşi propune să favorizeze televiziunile care aparţin prim-vicepreşedintelui PD, Vladimir Plahotniuc.

„Practic, acest proiect nu interzice propaganda, dar introduce prevederi suplimentare care pot să curme şi mica libertate de expresie care există astăzi în Republica Moldova. Se ştie foarte bine unde sunt concentrate televiziunile şi interesele cărui partid le servesc. În ultimii doi ani, conform raportului Freedom House, pierdem puncte la libertate. Aceste prevederi cu privire la produsul autohton vor pune în imposibilitate canalele mici să aibă emisiuni pentru că asta costă”, a declarat vicepreşedintele fracţiunii PLDM, Vadim Pistrinciuc.

„În cadrul dezbaterilor publice, chiar reprezentantul de la Gurinel TV (televiziune pentru copii) a venit şi a spus că susţine acest proiect, pentru că are produs propriu, dar nu poate concura în actualele condiţii”, a argumentat deputatul PD Sergiu Sîrbu, unul dintre autorii proiectului.

„Să nu ajungem să ne uităm toţi doar la Gurinel TV şi la cele cinci canale care deservesc partidul dvs., ar fi un pericol foarte mare. Domnul Candu a spus la şedinţa trecută că pentru lectura a doua se va ţine cont de recomandările Freedom House. Să nu ne trezim că vom avea propagandă prin reţele, dar pe de altă parte încărcăm cu reglementări un spaţiu care şi aşa nu are libertatea necesară să se dezvolte”, a insistat Vadim Pistrinciuc.

Tot astăzi, Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect iniţial de legislatori din PL care obligă radiodifuzorii şi distribuitorii de servicii din Republica Moldova să difuzeze programe autohtone cu caracter informativ şi analitic în proporţie de 100%, dintre care 80% - în limba română. Totodată, se va permite difuzarea programelor informative şi emisiunilor politico-analitice produse în statele membre ale UE, SUA, precum şi statele care au ratificat Convenţia Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră.

„Încercaţi să obţineţi rating pentru a ajunge în următorul Parlament. Este o lege antieuropeană. Încercăm în stil dictatorial să spunem mass-media ce fel de emisiuni să facă”, le-a reproşat liberalilor socialistul Vlad Bătrîncea.

Pentru încălcarea acestor prevederi vor fi aplicate gradual următoarele sancţiuni: amendă de la 30 la 50 de mii de lei, suspendarea licenţei de emisie pentru o perioadă de 30 de zile şi retragerea licenţei de emisie.

Proiectele PL şi PD vor fi comasate în lectura a doua cu noul Cod al Audiovizualului, votat săptămâna trecută în prima lectură.

Faptul că proiectul semnat de PD a fost elaborat de oamenii lui Plahotniuc a fost scos la iveală de News Maker, care a publicat anul trecut un e-mail expediat de Sergiu Sîrbu, trimis pe lângă colegilor din Parlament, şi lui Petru Jelihovschi, directorul General Media Group, companie care controlează posturile Prime, Publika, Canal 2, Canal 3, etc., dar şi lui Dorin Pavelescu, directorul Casa Media, agenţia de publicitate controlată de Plahotniuc. „Dragi colegi, ca urmare a ultimei runde de discuţii cu privire la proiectul de modificare a Codului Audiovizualului, vă prezint cea mai recentă versiune a proiectului, care pare a fi aproape de un compromis”, se spune în scrisoare.