Toate semnele indică asupra faptului că echipa lui Plahotniuc, formată din „consultanţi” şi „consilieri” din mai multe ţări, întreţinută şi remunerată generos (conform unor date, onorariul ajunge până la 1000 de dolari pe zi), învaţă activ metodele „războiului hibrid” ajustate la realităţile luptei politice din Moldova.
Unul din mijloacele „inovatoare” de confruntare cu adversarii aplicat de „suita” oligarhului este organizarea unui „război sociologic”, în cadrul căruia este aplicat un set de măsuri de influenţă asupra conştientului electoratului, care permite manipularea opiniei publice şi atingerea rezultatelor dorite la alegeri. Instrumentul principal de realizare a acestor obiective este organizarea sondajelor sociologice prin intermediul firmelor şi a agenţiilor controlate şi plătite, ale căror rezultate sunt comandate şi falsificate corespunzător. Prin aceste studii sociologice este influenţată percepţia alegătorilor, sunt formate motivaţiile comode „păpuşarului” pentru preferinţele de masă ale alegătorilor. Cu alte cuvinte, publicarea rezultatelor acestor cercetări trebuie să-i oblige pe alegători să aleagă candidatul favorizat de Plahotniuc şi să-l ignore pe cel incomod oligarhului.
Nimeni nu contestă faptul că manipularea sondajelor sociologice, mituirea sociologilor în vederea falsificării rezultatelor cercetărilor şi altele au avut loc şi în trecut, când Vladimir Ghiorghievici era încă un novice în lumea de afaceri, criminală şi politică din Moldova. Cu toate acestea, anume lui îi aparţine „meritul” dubios de a transforma domeniul cercetărilor sociologice din RM (cel puţin o parte considerabilă a acestuia) într-un fel de „industrie” semicriminală a falsificărilor.
Evident, obiectul principal al aplicării acestor mijloace „inovatoare” de confruntare politică a devenit unicul om din politica moldovenească de care Plahotniuc se teme cu adevărat şi îl consideră cel mai aprig duşman al său – liderul Platformei DA, Andrei Năstase. Echipa oligarhului s-a ciocnit deja de inutilitatea aplicării metodelor tradiţionale de luptă politică murdară împotriva sa – nenumăratele încercări de a-i atribui păcate nu au adus rezultate vizibile.
Acum, slugile lui Plahotniuc au primit o misiune nouă – să demonstreze, cu ajutorul unui şir de cercetări sociologice la comandă, că ratingul partidului DA şi al liderului său cade vertiginos, că în primul tur al alegerilor prezidenţiale A. Năstase va obţine un anumit succes, dar destul de modest, care nu-i va permite să continue lupta în finala cursei electorale, etc.
La sfârşitul lui iunie au fost făcute publice rezultatele sondajului sociologic efectuat de Fondul Opiniei Publice (FOP) condus de A. Luchian. Aceste date au fost „corecte din punctul de vedere al lui Plahotniuc”: ratingul lui Usatîi a început să cadă în beneficiul lui Dodon, iar liderul DA rămâne tot mai mult în urma Maiei Sandu, conform indicatorilor de rating, la fel ca şi DA în raport cu PAS. Cu toate acestea, vaietele isterice ale holdingului media pro-Plahotniuc la tema „susţinerea DA şi a lui A. Năstase de către populaţie este în cădere liberă” trebuiau să pună în gardă orice persoană cât de cât atentă: „Ceva nu e curat la mijloc”. Şi acest lucru chiar a pus în gardă – în privinţa FOP şi a liderului său în comunitatea experţilor este bine ştiut faptul că comanda a fost făcută de liderul unui aşa-numit partid de opoziţie, iar finanţarea generoasă a fost oferită de Plahotniuc.
Aplicarea de către „păpuşar” şi echipa sa a metodelor de „război sociologic” ne face să ne întrebăm – trebuie oare să credem sondajele sociologice privind căderea nivelului de încredere faţă de un anumit politician sau formaţiune, mai ales că sunt mediatizate activ de multe instituţii de presă afiliate. Pe lângă aceasta, merită atenţia tirajarea detaşării unui politician de oponenţi – de ex. a lui A. Năstase şi R. Usatîi în raport cu M. Sandu şi I. Dodon, etc.
În acest sens, este necesar de menţionat că, din surse de încredere, datele iniţiale ale cercetării FOP, nivelul susţinerii lui A. Năstase în rândul participanţilor la sondaj era cu 3,5% mai mare decât indicii respectivi ai M. Sandu. Cu toate acestea, cu „sfatul bun” al cuiva, materialele mediatizate arată că liderul DA pierde în faţa M. Sandu cu o diferenţă mare la toate capitolele - şi la disponibilitatea de a fi votat la alegerile prezidenţiale (10,9% faţă de 16,9%) şi la gradul încrederii maxime (8,4% faţă de 13,7%) şi al încrederii generale (25,6% faţă de 39,8%).
În ratingurile partidelor, specialiştii de la FOP au „coborât” DA cu 2%, după care acest partid a început să rămână în urmă de PAS (11,3% faţă de 15,3%) conform şanselor la alegerile parlamentare. Posibil, manipulările necesare au fost efectuate şi cu rezultatele altor politicieni şi partide pentru a obţine „tabloul” necesar clientului şi sponsorului.
Este foarte interesantă o comparaţie între rezultatele ultimului sondaj al FOP cu două sondaje realizate în luna martie curent de IRI (International Republican Institute) şi în aprilie – mai de NDI (National Democratic Institute). Subliniem că ambele structuri sunt organizaţii internaţionale cu autoritate în promovarea şi cercetarea proceselor democratice, ceea ce le asigură din start un nivel ridicat de încredere în sondajele organizate de acestea.
În cercetarea NDI a existat un şir de întrebări care au lipsit la FOP. Participanţilor li s-a propus să numească un partid, care, în viziunea lor, ar putea să schimbe spre bine situaţia din ţară, şi care este cel mai pregătit pentru realizarea schimbărilor necesare în diverse sfere din viaţa societăţii moldoveneşti. Acest criteriu este mai obiectiv din două motive de bază: а). Atunci când răspund la întrebările din grupul examinat, cetăţenii sunt mai puţin influenţaţi psihologic de factorii de distorsionare, precum frica, complexul neîncrederii faţă de funcţionar şi de influenţele situaţionale; b). Necesitatea aprecierii capacităţii anumitor partide de a rezolva anumite obiective social-politice îl determină pe participant la sondaj să se bazeze pe criterii raţionale de selectare spre deosebire de motivaţii deseori absolut iraţionale în afirmaţiile de susţinere a unui partid sau lider concret.
Rezultatele sondajului NDI în grupul menţionat de răspunsuri „raţionale” confirmă integral desemnarea drept „simplă” a ratingurilor DA şi PAS indicate în acest sondaj. Raportul de bază: 14% au declarat în sondajul NDI că sunt gata să susţină partidul DA la alegerile parlamentare, iar în favoarea PAS s-au exprimat 12%.
Acest rezultat este confirmat practic la toate poziţiile concrete în întrebările propuse de „estimare”. Astfel, la întrebarea privind partidul care poate schimba spre bine viaţa din RM, DA a fost menţionat de 13% din participanţi, iar PAS de 11%. De altfel, la acest indicator, partidul lui A. Năstase are rezultate egale cu PSRM-ul lui Dodon. 12% dintre intervievaţi (acelaşi rezultat şi pentru PSRM) consideră DA cel mai pregătit partid pentru activitate în sfera economică, în cazul PAS acest indicator este de 8%. Cât priveşte asigurarea legii şi a ordinii, DA este lider absolut cu 14%, depăşind nu doar PAS, ci şi PSRM (câte 10% fiecare). DA deţine întâietatea absolută similară şi în aşteptările cetăţenilor cu privire la măsurile de eliminare a sărăciei - 12% comparativ cu 10% la PSRM şi 8% la PAS. Partidul Maiei Sandu depăşeşte DA doar la indicatorii care ţin de domeniul educaţiei – 25% şi, respectiv, 7%. Totuşi, această supremaţie are o motivaţie clară şi îngustă, care nu serveşte drept bază pentru nişte concluzii mai generale.
Astfel, caracterul răspunsurilor raţional-apreciative din sondajul NDI serveşte drept temei serios pentru a considera că, potrivit indicatorilor de rating, DA depăşeşte considerabil PAS, iar numărul de intervievaţi menţionat mai sus de 14%, care sunt gata să susţină la alegeri partidul lui A. Năstase faţă de 12%, care intenţionează să voteze pentru partidul M. Sandu nu este nejustificat. Datele sondajului FOP nu conţin în structura lor elemente raţional-obiective, pentru a fi utilizate în calitate de criterii de veridicitate, respectiv nu pot fi percepute cu un nivel suficient de încredere.
Criteriul sus-menţionat, care a apărut în rezultatele sondajului NDI, permite tragerea a două concluzii destul de întemeiate:
Prima. Cercetarea NDI prezintă toate datele prin compararea cifrelor din aprilie cu cele din noiembrie 2015. Aproape la toţi parametrii pentru această perioadă, DA a înregistrat o dinamică pozitivă:
- disponibilitatea de a susţine partidul la alegeri – creştere de la 12% la 14%;
- capacitatea partidului de a îmbunătăţi viaţa în ţară - creştere de la 10% la 13%;
- capitolul „economie” – creştere de la 7% la 12%;
- capitolul „legislaţie şi ordine” - creştere de la 10% la 14%;
- capitolul „combaterea sărăciei” – creştere de la 10% la 12%.
- doar la capitolul „educaţie”, DA rămâne în aprilie la nivelul lunii noiembrie - 7%.
În perioada menţionată noiembrie – aprilie - mai, Platforma DA şi liderul său A. Năstase au fost supuşi unei denigrări crescânde din partea mass media controlată de Plahotniuc, ceea nu a influenţat deloc creşterea indicatorilor pozitivi ai partidului. După sondajul NDI din aprilie-mai, în pofida creşterii intensităţii acestor tentative de discreditare, nu au avut loc acţiuni noi în campania orientată împotriva DA şi a lui A. Năstase de către mass media ostilă sau metode tactice noi în acţiunile oligarhiei îndreptate împotriva mişcării de protest. Respectiv, nu există motive întemeiate logic pentru a presupune că dinamica creşterii ratingului în lunile de iarnă-primăvară după aprilie-mai, care este pozitivă pentru DA şi depăşeşte indicatorii PAS, a trecut în descreştere şi a cedat poziţiile de lider partidului M. Sandu.
A doua. Chiar dacă este imposibil de a transfera direct indicatorii de rating ai partidului la nivelul susţinerii de către alegători a liderilor acestor partide, fără îndoială există o anumită corelare între aceste aspecte. Cercetarea NDI (întrebarea „Cine, în opinia Dvs., trebuie să fie preşedintele ţării?”) prezintă o apreciere, care corespunde cu opinia răspândită în comunitatea experţilor din RM: ratingul personal al lui A. Năstase şi M. Sandu sunt comparabile şi pot varia nesemnificativ în favoarea unuia sau altuia. În favoarea M. Sandu s-au exprimat 14% din respondenţi, iar în favoarea lui A. Năstase - 13% (diferenţa în limitele marjei de eroare statistică, respectiv există temei pentru a fixa egalitatea dintre poziţii).
Nu există precondiţii să credem că după aprilie-mai, a avut loc o modificare radicală a tendinţelor în formarea ratingurilor de susţinere ale Platformei DA şi a lui A. Năstase, pe de o parte, şi a formaţiunii PAS şi a M. Sandu, pe de altă parte. Respectiv, rezultatele sondajului FOP, care îi atribuie liderului PAS superioritate de 1,5 ori în rating faţă de liderul DA (16,9% faţă de 10,9% în răspunsul la întrebarea „Ce candidatură ar susţine respondenţii la alegerile prezidenţiale”) pot fi percepute drept neîntemeiate.
Este semnificativ faptul că, în ceea ce priveşte aprecierea pozitivă sau negativă de către respondenţi a unuia dintre aceşti politicieni, rezultatele IRI şi NDI sunt comparabile. În luna martie, M. Sandu acumula 45% de aprecieri pozitive faţă de 41% negative, iar în sondajul din aprilie-mai – 51% faţă de 32%. În cazul lui A. Năstase – în martie 40% de aprecieri pozitive, faţă de 30% negative, iar în aprilie-mai – 43% faţă de 38%. Nimeni nu neagă că liderul PAS a înregistrat o dinamică pozitivă mai mare a ratingului în ultimele luni, dar nu există versiuni raţionale pentru a explica faptul că, în ultimul sondaj al FOP, M. Sandu a acumulat aproximativ 40% din încrederea respondenţilor, iar A. Năstase – 25,6% (la acelaşi nivel cu I. Leancă, care este complet discreditat şi pierde susţinerea). Rămâne doar referinţa la datele menţionate mai sus despre faptul că sondajul FOP este unul la comandă şi despre devierile admise în acesta.
La întrebarea deschisă cu privire la politicianul care se bucură de cea mai mare încredere, datele sondajului IRI (M. Sandu – 16%, A. Năstase – 13%) se corelează cu indicatorii similari după caracter din sondajul NDI, dar nu se potrivesc deloc cu rezultatele prezentate de firma lui A. Luchian: M. Sandu cu 13,7% şi A. Năstase cu 8,4%. Subliniem încă o dată – după aprilie-mai nu au avut loc evenimente care l-ar fi plasat pe liderul DA în categoria outsiderilor fără şanse în comparaţie cu M. Sandu. Tendinţa depistată după compararea cercetărilor din noiembrie şi aprilie-mai ale NDI şi din martie a IRI oferă temei să nu avem încredere în datele FOP.
În acest context, este absolut inexplicabil cum în cercetarea IRI din martie la întrebarea despre disponibilitatea de a vota cu un anumit politician la alegerile prezidenţiale, A. Năstase a depăşit-o pe M. Sandu (12% faţă de 10%), în sondajul NDI a avut rezultate comparabile cu liderul PAS, iar în cercetarea FOP i-a cedat M. Sandu de 1,5 ori.
Nu vom mai obosi cititorul cu statistici, dar vom menţiona că, la capitolul disponibilitatea respondenţilor de a vota un anumit partid, tabloul rămâne acelaşi – tendinţa identificată de cercetările IRI şi NDI este „spulberată”, din motive necunoscute, de datele FOP. Dacă tendinţa care s-a conturat în sondajele din martie şi aprilie-mai la acest capitol îşi păstrează dinamica, nu există argumente să credem că susţinerea electorală a PAS a început să depăşească considerabil disponibilitatea cetăţenilor de a vota pentru Platforma DA.
Este evident că pentru „păpuşar”, superioritatea ratingurilor PAS şi ale M. Sandu asupra indicatorilor DA şi ai lui A. Năstase este rezultatul scontat. Oligarhia îşi schimbă tactica, punând accent pe formele „hibrid” de luptă, inclusiv în formă de „război sociologic”. Haideţi să-l felicităm pe A. Luchian şi pe asistenţii lui – rolul „omuleţilor verzi din Crimeea” s-a dovedit a fi potrivit pentru ei.
Traducere Jurnal.md de pe Enews.md
Jurnal.md
