Tematica discuţiilor s-a axat, în principal, pe schimbările care au avut loc în fostele republici sovietice la 25 de ani de la independenţă. Ambasadorii Statelor Unite şi Germaniei în Republica Moldova au criticat modul în care au evoluat lucrurile în ţara noastră, în special în plan politic.

„Motivul pentru care nu a mers aşa cum ne-am aşteptat este legat de cultura politică. Cred că am fost naivi când am crezut că, într-o societate care a fost sub un regim totalitar, noile structuri politice vor uita de reflexul de a controla cât mai multe instituţii ale statului”, a declarat ambasadorul Germaniei în Moldova, Ulrike Knotz.

„Chiar dacă generaţiile cresc, noi încă mai avem de lucru la capitolul schimbarea mentalităţii. Obiectivul prioritar este ca societatea civilă să reflecte valorile oamenilor, dar nu pot repeta asta de prea multe ori, să monitorizaţi Guvernul”, a adăugat ambasadorul SUA în Moldova, James Pettit.

Diplomaţii au menţionat că, deşi în ultimii ani Chişinăul a încercat să se apropie de Occident, clasa politică tinde să controleze instituţiile statului ca în perioada sovietică. Deşi este un stat independent, Republica Moldova nu s-a desprins în totalitate de fostul spaţiu sovietic, iar asta este şi o greşeală a societăţii civile, care trebuie să se implice mai mult în schimbare, au mai spus participanţii la eveniment.

„Replici de genul: „Nimic nu depinde de noi”, „Totul depinde de altcineva” sau „Doar Moscova ori America decid totul atunci când vorbesc” sunt greşite. Trebuie să înţelegeţi că schimbarea depinde de noi şi noi putem face diferenţa”, a afirmat reprezentantul Fondului European pentru Democraţie, Jerzy Pomianowski.

Istoricii consideră că ţara a bătut pasul pe loc în aceşti 25 de ani din cauza că societatea e dispersată, iar oscilaţia de la un vector geopolitic la altul a dus la stagnarea parcursului european al ţării. Istoricul şi politologul Octavian Ţîcu crede că aceste discuţii arată de fapt, că în spaţiul postsovietic au loc tendinţe îngrijorătoare, inclusiv îngustarea capacităţilor de influenţare de către societatea civilă a politicilor şi mai ales îngustarea în sine a societăţii civile. „Am putut vedea şi eventualele alunecări ale RM în acest context extrem de fragil extern, care pune presiuni asupra noţiunii de democraţie şi asupra viitorului acestor ţări în familia europeană”, a mai spus expertul.

Istoricul Sergiu Musteaţă a adăugat: „Astăzi suntem într-o perioadă a dezamăgirii totale faţă de clasa politică şi în sensul acesta sigur că avem nevoie de o societate civilă activă. Foarte multă lume este dominată în continuare de frică, care vine probabil din perioada sovietică, frica de a spune ce crede şi doi, de a se implica”.

Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Tinerilor Istorici din Moldova.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.