Iniţiativa a venit din partea a 39 de deputaţi din actuala majoritate parlamentară după ce Platforma „Demnitate şi Adevăr” (partid proeuropean de opoziţie) a adunat peste 400 mii de semnături pentru organizarea unui referendum inclusiv în vederea limitării imunităţii aleşilor poporului. La acelaşi referendum, iniţiat de platforma „DA”, populaţia urma să se expună şi asupra revenirii la alegerea şefului statului prin vot direct, dar şi în privinţa reducerii numărului de deputaţi de la 101 la 71. La 4 martie 2016, Curtea Constituţională a restabilit, însă, dreptul cetăţenilor de a-şi alege preşedintele (Parlamentul stabilind şi data alegerilor prezidenţiale – 30 octombrie 2016), iar liderul PD, Marian Lupu, (formaţiune care controlează momentan puterea) a spus că nu vede rostul referendumului solicitat de Platforma „DA”. Săptămâna trecută, însă, Curtea de Apel a obligat autorităţile să organizeze totuşi referendum în privinţa celor trei chestiuni asupra cărora insistă Platforma „DA”.

Cei 39 de deputaţi care au semnat iniţiativa de amendare a Constituţiei cer excluderea alineatului 3 al articolului 70, ce interzice „reţinerea, arestarea sau percheziţionarea deputaţilor, cu excepţia cazurilor flagrante, ori trimiterea lor în judecată fără încuviinţarea prealabilă a Parlamentului”. În opinia lor, „imunitatea nu trebuie să fie o piedică în faţa realizării actului de justiţie şi nici să împiedice cu bună ştiinţă aplicarea principiilor democratice într-un stat de drept”.

Curtea a stabilit că iniţiativa celor 39 de deputaţi nu depăşeşte limitele de revizuire a Constituţiei şi poate fi propusă spre adoptare Parlamentului. Conform legii, aceasta înseamnă că Parlamentul are la dispoziţie exact un an pentru a opera amendamentul respectiv la Constituţie cu votul a 2/3 din deputaţi.

Ce se întâmplă dacă nu se votează?

Dacă, de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei, Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constituţională corespunzătoare, iniţiativa celor 39 de deputaţi se va considera nulă.

Analiştii politici cred că anume pe această cale vor merge actualii guvernanţi, pentru care imunitatea parlamentară este garanţia libertăţii lor şi adăpostul juridic al propriilor afaceri – pe de o parte, lipsirea Platformei „DA” de încă un argument (de încă o „armă” electorală) pentru organizarea referendumului, iar pe de altă parte păstrarea imunităţii parlamentare prin punerea la sertar a iniţiativei avizate luni de Curtea Constituţională. O altă parte a analiştilor politici cred că, actualii guvernanţi ar putea accepta renunţarea la imunitate, deoarece şi-au subordonat deja instituţiile judiciare şi de anchetă şi nu-i mai paşte niciun pericol, iar politicienii din opoziţie, intraţi în dizgraţia puterii guvernante, cred că, de fapt, prin acest amendament puterea se pregăteşte să-i trimită la puşcărie: „Noi am putea susţine această iniţiativă, pentru că nu poţi ignora voinţa a 400 000 de voci care cer anularea imunităţii, dar problema e că, în condiţiile unei justiţii controlate politic, guvernarea ar putea utiliza această prevedere pentru anihilarea deputaţilor incomozi – să nu ne pomenim că această iniţiativă dezleagă mâinile acestei guvernări în a domina Parlamentul”, a declarat vicepreşedintele PLDM, deputatul Vadim Pistrinciuc.

Nici democraţii nu au semnat toţi iniţiativa de renunţare la imunitatea parlamentară. Preşedintele de onoare al PD, deputatul Dumitru Diacov, a declarat că „sistemul de drept din Moldova nu este pregătit pentru o astfel de decizie”: „Consider că nici sistemul de drept, nici nivelul de dezvoltare a democraţiei parlamentare nu sunt favorabile deciziei respective”, a precizat Diacov.

Socialiştii (cei mai numeroşi în Parlament) au anunţat că vor susţine iniţiativa, iar liberal-democraţii s-au angajat, prin programul electoral, să lichideze imunitatea parlamentară.

Anulează articolul care l-a salvat pe Voronin de puşcărie

În octombrie 2010, Procuratura Generală a Republicii Moldova a solicitat Parlamentului ridicarea imunităţii deputatului comunist Vladimir Voronin, ex-preşedinte al Republicii Moldova, ca acesta să poată fi urmărit penal pentru neglijenţă în serviciu în perioada protestelor stradale violente din aprilie 2009, soldate cu devastarea Preşedinţiei, Parlamentului, decesul unei persoane şi sute de tineri maltrataţi în comisariatele de poliţie. Deşi comuniştii nu mai erau la putere în acea perioadă, deputaţii care au preluat guvernarea (ajunşi în Legislativ speculând pe seama acelor proteste) i-au salvat prin vot imunitatea liderului comunist, uzând de norma constituţională pe care acum vor să o anuleze.