Potrivit proiectului, pentru a fi înregistraţi de Comisia Electorală Centrală, toţi candidaţii pentru funcţia de şef al statului trebuie să depună liste de subscripţie care conţin semnăturile a cel puţin 15 mii de alegători din cel puţin jumătate din numărul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi.

Autorii proiectului de lege afirmă că cele 15 mii de semnături vor fi colectate de toţi candidaţii, indiferent dacă aceştia vor fi propuşi de un partid sau vor intra în cursă independent.

„Toţi experţii ne-au implorat să nu admitem niciun fel de discriminare. În caz contrar, această normă ar putea fi declarată neconstituţională. E vorba de alegeri prezidenţiale, deci candidatul trebuie să fie reprezentantul întregii societăţi. Nu partidul va colecta semnăturile, dar acel grup de iniţiativă format din până la 100 de oameni”, a declarat deputatul PD Sergiu Sîrbu, unul dintre autori.

De asemenea, proiectul de lege prevede că data alegerilor prezidenţiale se va stabili cel târziu cu 30 de zile înainte de expirarea mandatului preşedintelui în exerciţiu. În caz de vacanţă a funcţiei de preşedinte, data alegerilor se stabileşte într-un termen de două luni din ziua în care a intervenit vacanţa.

Iniţiativa legislativă propune şi reducerea perioadei campaniei electorale de la trei la două luni. 

Alegerile prezidenţiale în Republica Moldova vor fi organizate pe 30 octombrie 2016. Este pentru prima dată în ultimii 16 ani când moldovenii îşi vor alege direct preşedintele. Din 1994 până în 2000, şeful statului a fost ales prin vot direct de cetăţeni, iar începând cu 2000, Constituţia a fost modificată, astfel că această atribuţie a revenit Parlamentului. 

Pe 4 martie, în urma unei sesizări depuse de un grup de deputaţi PLDM, Curtea Constituţională a decis însă că modificarea Legii Supreme s-a făcut cu încălcări. Astfel, dreptul de alegere a preşedintelui ţării a fost întors poporului.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.