Între acestea, Dodon a menţionat majorarea vârstei de pensionare (asupra căreia insistă FMI), învestirea unui nou procuror general (agreat de actuala guvernare) şi deschiderea unui Oficiu de legătură al NATO la Chişinău.
Preşedintele ales Igor Dodon a spus că nu ar permite ca procurorul general să fie numit din rândul candidaţilor înaintaţi, despre care a spus că „nu merită această funcţie”.
Igor Dodon vrea să ţină discursul televizat de Revelion
Oficial, validarea rezultatelor alegerilor întârzie din cauza contestaţiilor examinate în judecată după alegerile din 13 noiembrie 2016. Legat de aceasta, Dodon spune că Maia Sandu, contracandidata sa la alegerile prezidenţiale, intenţionat depune recursuri în instanţele de judecată în ultima zi pentru ca procesul să se întindă cât mai mult posibil, iar Curtea Constituţională să întârzie convocarea şedinţei de validare a rezultatelor alegerilor prezidenţiale.
Curtea Constituţională a reiterat că decizia de validare sau invalidare a alegerilor va fi luată numai după examinarea tuturor contestaţiilor în instanţele de judecată.
Conform calculelor lui Igor Dodon, învestirea sa în funcţie nu trebuie să aibă loc mai târziu de 26-27 decembrie. Aceasta ar însemna că tradiţionalul mesaj televizat de Revelion va fi rostit anul acesta de preşedintele pro-rus ales.
Deschiderea Oficiului NATO la Chişinău - o certitudine
Marţi, Nicolae Timofti a înaintat Parlamentului spre ratificare proiectul de lege cu privire la deschiderea Oficiului de Legătură al NATO la Chişinău, iar documentul ar urma să treacă procedura legislativă săptămâna aceasta.
Premierul Pavel Filip şi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, au semnat acordul, la Bruxelles, la 29 noiembrie.
Preşedintele Timofti consideră că deschiderea la Chişinău a unui Oficiu de Legătură al NATO „constituie un pas important, oportun şi semnificativ în contextul modernizării politice a statului şi în relaţiile Moldovei cu Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, cu menţinerea statutului de neutralitate al ţării”.
Dacă va fi ratificat de Parlament, Acordul privind deschiderea Oficiului NATO la Chişinău ar urma să fie promulgat şi de preşedintele ţării. Preşedintele ales, Igor Dodon, a declarat că din moment ce el va intra oficial în funcţie, se va opune unor astfel de tentative. De aceea, crede Dodon, „guvernanţii şi occidentalii s-ar grăbi să realizeze unele proiecte de apropiere de NATO” în perioada cât Nicolae Timofti mai este preşedinte.
În legătură cu aceasta, Nicolae Timofti a menţionat într-un comentariu că „nimic nu afectează acum mai mult neutralitatea Moldovei decât armata Federaţiei Ruse care se află pe teritoriul Republicii Moldova, contrar voinţei noastre”. Preşedintele s-a arătat sigur de faptul că deputaţii vor ratifica în scurt timp Acordul cu privire la deschiderea Oficiului de Legătură al NATO la Chişinău.
La nivel parlamentar, însă, există anumite reţineri. Din actuala majoritate parlamentară, controlată de PD, fac parte şi 14 ex-comunişti cunoscuţi pentru atitudinea lor ostilă faţă de NATO. Unul dintre ei, Artur Reşetnikov, a spus că cei 14 încă nu au decis dacă vor vota sau nu.
Totuşi, proiectul are toate şansele să fie ratificat cu voturile liberal-democraţilor din opoziţie. Liderul fracţiunii PLDM, Tudor Deliu, a dat asigurări că deputaţii liberal-democraţi vor vota pentru ratificarea Acordului cu NATO şi că există o poziţie consolidată a fracţiunii în acest sens.
Guvernarea crede că odată înfiinţat, Oficiul NATO va ajuta Chişinăul să comunice cu NATO pe chestiuni legate de reformarea sectorului de securitate şi apărare, elaborarea documentelor strategice pentru reforme, combaterea mai eficientă a ameninţărilor de tip nou cum ar fi cele cibernetice. Ministerul de Externe de la Chişinău spune că acordul privind înfiinţarea acestui Oficiu nu contravine cu nimic prevederilor constituţionale privind neutralitatea Republicii Moldova.
Iar ministrul moldovean al Apărării, Anatol Şalaru, a spus că „acest Oficiu va simplifica legătura Moldovei cu statele membre NATO, care ne ajută cu consultanţă şi expertiză. Scopul e să sprijine armata naţională şi să asigure legătura între autorităţile statului şi ţările membre NATO”.
Un alt argument pentru deschiderea Oficiului NATO la Chişinău acum ar fi, potrivit presei, că NATO şi-a plănuit deja cheltuielile pentru inaugurarea lui, iar dacă Chişinăul n-ar reuşi să definitiveze procedura în cele câteva săptămâni rămase până la sfârşitul anului, asta ar însemna că proiectul s-ar amâna pe o perioadă nedeterminată sau poate chiar ar dispărea de pe agenda NATO.
Parlamentul îl lasă pe Dodon fără atribuţii
Deşi pentru prima dată în ultimii 20 de ani şeful statului a fost ales, la 13 noiembrie, de către popor (nu de Parlament ca până acum) şi chiar dacă preşedintele are şi aşa atribuţii limitate, parlamentarii se grăbesc să-i mai reducă viitorului preşedinte din atribuţii.
Un grup de deputaţi din majoritatea parlamentară a propus o iniţiativă legislativă ce prevede ca Serviciul Pază şi Protecţie de Stat, care se află în subordinea Preşedinţiei, să treacă în cea a Serviciului de Informaţii şi Securitate, iar la rândul său, acesta din urmă să treacă în subordinea Parlamentului. Astfel, toate deciziile vor fi luate de directorul SIS, care va decide şi acordarea pazei de stat pentru demnitari, lucru pe care până acum îl făcea preşedintele.
„Gândul că poporul a ales un preşedinte antioligarhic le dă fiori exponenţilor majorităţii parlamentare. Frica de un preşedinte al poporului îi face să recurgă la trucuri la limita legii pentru a fura din atribuţiile şefului statului”, a reacţionat Igor Dodon.
Jurnal.md
