Mobilizarea în turul al doilea a fost mai mare decât în primul tur, de 53%. Datele de la Comisia Electorală Centrală arată că au votat 1.601.370 de cetăţeni până la închiderea urmelor în Republica Moldova. Diaspora a fost cea mai activă, buletinele de vot epuizându-se în Stratford, la Dublin, Bologna, la Ambasada de la Bucureşti şi la doua secţii din Paris si Moscova. Experţii au precizat că mobilizarea mai mare cu circa 4% decât in primul tur se datorează în primul rând prezentării la vot a mai multor moldoveni din străinătate.

În primul tur, Igor Dodon a obţinut 47,98% din voturile exprimate, iar Maia Sandu a obţinut 38,71%. Prezenţa la vot în primul tur a fost de 49,17%. Este vorba însă de o mobilizare mai redusă a alegătorilor faţă de alegerile parlamentare din 2014, când s-a prezentat la urne 58,89% din electorat.

Doru Petruţi, directorul IMAS Chişinău, a declarat că această prezenţă sporită în diasporă a schimbat şi vârsta medie a cetăţenilor care s-au prezentat la vot, având în vedere profilul celor plecaţi în străinătate. Astfel, a crescut mobilizarea pe segmentul 18-25 de ani şi până la 40 de ani. A fost un factor încurajator pentru candidata pro-europeană Maia Sandu, scrie Cotidianul.ro.

Trebuie menţionat că nu mai puţin de 15.000 de cetăţeni moldoveni au fost aduşi cu autocarele din Transnistria pentru a vota în dreapta Nistrului, or este uşor de ghicit cu cine au votat aceştia – candidatul pro-rus Igor Dodon. De altfel, informaţii publicate pe reţelele de socializare arată că mulţi dintre aceşti cetăţeni au primit 300 de lei moldoveneşti (circa 15 euro) pentru a vota.

„Noapte bună, Moldova! Bună dimineaţa, Diaspora!”

„Aceasta e... Atâţia suntem, atâta putem (astăzi!)... Să o felicitam pe doamna Maia Sandu pentru rezultatul remarcabil. Maia, curaj!

Dodon nu este preşedintele meu, dar nici nu pot să ignor sute de mii de moldoveni care l-au votat. Ceva nu a funcţionat. Ce? Rămâne să analizăm. Noapte buna, Moldova! Bună dimineaţa, Diaspora! Moldova are viitor”, a scris pe Facebook fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza.

Noua direcţie a Republicii Moldova

Parcursul Republicii Moldova în mandatul lui Igor Dodon reiese limpede dintr-o declaraţie a candidatului Partidului Socialiştilor făcută cu câteva zile înainte de alegeri. Mai mult, cele trei decrete pe care candidatul pro-rus a spus că le va semna dacă va fi ales preşedinte indică şi liniile campaniei electorale de peste Prut (atât de partea pro-rusă, cât şi europeană) – mult populism şi ascunderea temelor esenţiale în spatele „jafului” din sistemul bancar, ale cărui ultimele episoade s-au petrecut chiar în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din urmă cu doi ani.

Primele trei decrete pe care spune Dodon că le va semna în calitate de preşedinte:

1. Miliardul furat trebuie să fie întors de hoţi. Voi anula legislaţia care pune pe spatele cetăţeanului miliardul furat din cele trei bănci.
2. Vom relua parteneriatului cu Rusia pentru a reveni cu produsele noastre pe piaţă din Federaţia Rusă.
3. Vom introduce Istoria Moldovei şi lupta cu unioniştii.

Acesta este candidatul Igor Dodon şi aceasta a fost campania cu care a câştigat voturile decisive. În plus, ajutorul a venit din partea Mitropoliei Moldovei (ascultătoare de Patriarhia Rusă) şi din partea propagandei ruse, deşi, spun experţii, aceasta din urmă s-a manifestat mai timid decât era de aşteptat.

Pe lângă cele trei decrete pe care a spus că le va semna ca preşedinte, Igor Dodon a enunţat „opt puncte clare”. Aflăm din aceste opt puncte că Igor Dodon va apăra statalitatea Republicii Moldova, însă Dodon nu spune ca o va apăra cu trupe ruse pe teritoriul naţional, în Transnistria. Dodon spune că va menţine neutralitatea statului, dar nu spune că o va face cu aceleaşi trupe străine pe teritoriul naţional. Igor Dodon spune că va apăra o „identitate moldovenească” şi apoi spune că va proteja valorile creştine şi instituţiile bisericeşti, adică acelea care aruncă cu pietre în contracandidata sa pentru ca e „stearpă”.

Mai spune Igor Dodon că va menţine relaţiile cu UE, în timp ce va reface relaţiile cu Federaţia Rusă, adică promite imposibilul unui electorat naiv, pentru că Acordul de Asociere la UE, cu marele beneficiu al ridicării regimului de vize, este unul reversibil în condiţiile în care Chişinăul nu aplică reformele pe care şi le-a asumat. Iar apoi Igor Dodon mai spune că partidul său, Partidul Socialiştilor, va rămâne în opoziţie – cu alte cuvinte, va profita de faptul că preşedintele Dodon va pune piedicile necesare pentru ca fragila coaliţie pro-europeană s se macine în scandaluri, pentru ca anticipatele ce vor să vină să aducă victoria totală a taberei pro-ruse.

Liber la făcut milioane în „Estul sălbatic”

Să amintim şi de „fauna” oligarhică care nu poate decât răsufla uşurată după numărătoarea voturilor prezidenţiale.

Maia Sandu a fost sabotată de un individ de 29 de ani. Ilan Shor, fiul unui om de afaceri moldovean de origine evreiască, este stăpânul magazinelor duty free de peste Prut. Este unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri şi, deşi numele său a fost vehiculat în scandalul menţionat al jafului din sistemul bancar, Shor a scăpat, depunând mărturie împotriva fostului premier pro-european Vlad Filat, aflat în închisoare începând din octombrie 2015. Ei bine, Ilan Shor, ales primar în cetatea Orheiului deşi era suspectat în jaful de la Banca de Economii (un CEC al Republicii Moldova), a declarat că a finanţat partidul Maiei Sandu şi astfel a îngropat-o pe candidata pro-europeană. „Eu întotdeauna i-am ajutat pe cei din PLDM, oameni de-ai Maiei Sandu au cerut să-i ajutam, iar noi i-am ajutat. Banii sunt curaţi, nu înţeleg de ce toţi îşi fac griji”, a declarat el.

Geopolitica pe stomacul gol

Dincolo de piedicile puse de rivali, tabăra pro-occidentală din Republica Moldova s-a autosabotat. După şapte ani de guvernare declarat pro-europeană, ţara a rămas la fel de săracă – nici măcar cursele aeriene low-cost spre Vest, o promisiune electorală cât se poate de relevantă pentru starea socio-economică din campaniile electorale anterioare, nu pleacă de pe Aeroportul Chişinău, concesionat către o companie rusească de aceleaşi guvernări pro-occidentale.

Să acuzi de ignoranţă cetăţeanul moldovean care nu votează geopolitic sau vizionar atunci când la un salariu de nici 2000 de lei trebuie să suporte scumpiri de aproape 40% la energie, dublări de tarif pentru apa şi canalizare, scumpiri de 15% la gaze – toate numite „liberalizări” sau „reforme structurale”? Să acuzi de ignorarea mizei geostrategice un electorat care este pus să plătească pentru una dintre cele mai mari spălări de bani negri din Rusia şi de un jaf echivalent cu aproape 20% din PIB din sistemul bancar?

Guvernul pro-occidental condus acum de Pavel Filip, premierul de Partidul Democrat (considerat în urmă cu câţiva ani pionul infiltrat al Rusiei în guvernul pro-occidental), şi-a făcut datoria faţă de orientarea declarat pro-occidentală şi a organizat „geostrategic” secţiile de votare: 8 în Federaţia Rusă şi apoi 25 in Italia, 6 în Franţa, 4 în Spania, 7 în Statele Unite, în condiţiile în care circa jumătate din diaspora se afla în Federaţia Rusă.

Moscova a trecut de acest inconvenient prin transportarea a 15.000 de cetăţeni moldoveni din Transnistria la secţiile de votare din dreapta Nistrului.

Mult mai importantă este întârzierea uriaşă cu care doar trei partide pro-vest au propus un candidat unic – Maia Sandu, lidera unui partid aproape inexistent în afara capitalei Chişinău.

Pe acest fundal pauper, haotic, hăituit de spaime, cu candidaţi care se retrag cu zece zile înainte de scrutin, cu lipsa unui procuror general, cu lipsa pentru o bună perioada a unui guvernator al băncii centrale, cu bani pompaţi de Rusia din miliardele spălate tot în Republica Moldova, cu strategii concepute mai mereu departe de Chişinău, pe acest fundal de sărăcie, anomie, ignoranţă şi interese externe mult prea mari pentru un stat atât de mic, victoria lui Igor Dodon este noua „normalitate”.